„Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Nr. XXIII – subiect al emisiunii Tradiții de joi, 21 MARTIE 2024, ora 21:03… cu Dumitru Șerban
Publicat de gabrielarotaru, 21 martie 2024, 08:05
În emisiunea de astăzi, relatăm de la prezentarea publicației științifice „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Numărul XXIII, publicație de înaltă ținută academică, inițiată de către regretatul om de cultură Vasile Munteanu (1966-2012); „Anuarul” a fost lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Volumul (531 p.) a văzut lumina tiparului la Editura Palatul Culturii, Iași, 2023, și a fost prezentat de către prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române (discurs pe care-l ascultăm într-o viitoare ediție a emisiunii Tradiții), și de către Ioana Repciuc, doctor în filologie, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași.
Paginile „Anuarului…” reunesc studii, materiale, pagini de corespondență, documente, restituiri, recenzii, prezentări, semnate de nume consacrate în domeniul etnografiei, al muzeografiei și al patrimoniului. Întâlnirea a fost moderată de către Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei.
În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, urmărim discursul Ioanei Repciuc, etnolog, cea care ne oferă amănunte despre secțiunile „Anuarului…”, cu accent pe subiectele cercetărilor din cadrul acestora, dar ne amintește și numele autorilor semnatari.
De la manifestarea de zilele trecute, înspre finalul emisiunii, difuzăm un scurt dialog cu muzeograf Anton Coșa (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău), cel care, în paginele „Anuarului…”, Nr. XXIII, semnează textul: Colecția de etnografie din cadrul Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova de la Săbăoani (județul Neamț).
În primă instanță, etnolog Ioana Repciuc ne oferă o imagine de ansamblu a acestei prestigioase publicații științifice, stârnindu-ne, astfel, interesul pentru a parcurge paginile volumului.
În următoarele minute, Ioana Repciuc ne povestește despre cercetarea Batiste, ștergare, scoarțe. Valențe magice ritual-ceremoniale, semnată de către etnologii ieșeni Silvia și Ion H. Ciubotaru, cercetare care deschide secțiunea Studii din Numărul XXIII al „Anuarului”.
În contextul temei amintite, etnolog Ioana Repciuc ne vorbește și despre grandiosul volum – Țesături și broderii decorative din Moldova. Studiu introductiv și corpus de documente. Autori: Silvia Ciubotaru, Ion H. Ciubotaru. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași (2024).
În cele ce urmează, din secțiunea STUDII a „Anuarului”, Numărul XXIII, de la Ioana Repciuc aflăm amănunte concrete despre cercetările: Plugarul și suferința pământului. Exegeza unui motiv folcloric românesc, de Andrei Prohin și Practici și tradiții alimentare în Țara Oltului. Documente etnologice și interpretări, de Cosmina Timoce-Mocanu.
Din următoarea secvență audio pe care o postăm, de la etnolog Ioana Repciuc aflăm amănunte despre secțiunea EVOCĂRI din cuprinsul „Anuarului”, secțiune în care sunt reflectate textele: Slujire și creație în arta Ceramicii de Horezu. Mărturii și portrete de olari, de Corina Mihăescu și Sub semnul vetrei străbune, de Viorica Nișcov; textul Vioricăi Nișcov prezintă cartea Vatra regăsită, de Ion H. Ciubotaru, volum apărut la Editura Presa Bună din Iași în anul 2021.
În cele ce urmează, etnolog Ioana Repciuc ne vorbește, din secțiunea MATERIALE a „Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei”, Numărul XXIII, de cercetările Amprenta etnografică în comunitățile prahovene Izvoarele și Măneciu, de Marin Constantin și Avatarurile culturii populare. Considerații preliminare, de etnolog Lucian-Valeriu Lefter de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.
Stimați prieteni, astăzi împreună cu etnolog Ioana Repciuc povestim despre „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, Numărul XXIII, lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” a Muzeului Etnografic al Moldovei”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
În următoarea secvență audio pe care o postăm, Ioana Repciuc ne amintește de cercetarea – Prin Gorjul bisericilor de lemn, de Daniel Șuvăială și Alexandru Iorga, text din Secțiunea MATERIALE a „Anuarului”, Numărul XXIII, pentru ca imediat să ne ofere amănunte concrete despre Secțiunea MUZEOLOGIE. PATRIMONIU cu accent pe studiile – Sfântul Ilie. Reprezentări iconografice din patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român, de Letiția-Mirela Cristea și Perspective istorice asupra meșteșugului fierăritului. Comentarii pe marginea unei expoziții muzeale, de Vlad Trandafirescu de la Muzeul Etnografic al Moldovei.
Aproape de final, etnolog Ioana Repciuc ne prezintă Secțiunea ANIVERSĂRI, parte dedicată ilustrului savant Dimitrie Cantemir cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la naștere, 300 de ani de la moarte. Concret, în cuprinsul acestei secțiuni sunt surprinse trei cercetări foarte interesante, și anume: Descrierea Moldovei – între „dragostea de patrie” și „dragostea pentru adevăr”, de Bogdan Crețu; academician Ion H. Ciubotaru semnează cercetarea Profesorul Caraman şi tricentenarul naşterii lui Dimitrie Cantemir; Cultul Sfântului Foca la turci şi originea lui românească e un articol științific semnat de către regretatul savant Petru Caraman (Extras din studiul: Petru Caraman, Etnograful Cantemir şi folclorul Orientului asiatic, Partea întâi, Îngr.: Ion H. Ciubotaru, publicat în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, XIV, 2014, p. 11-58).
Dragi prieteni, la manifestarea de zilele trecute am stat de vorbă și cu muzeograf Anton Coșa de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, cel care în paginele „Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei”, Nr. XXIII, semnează textul Colecția de etnografie din cadrul Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova de la Săbăoani (județul Neamț), subiect despre care aflăm amănunte din următoarea secvență audio pe care o postăm.
Raportat la toate cele pe care le-am discutat, conchidem prin câteva cuvinte care aparțin ilustrului savant Petru Caraman: Tradiţia – acest liant naţional „undă invizibilă, dar perceptibilă pentru cei iniţiaţi […] suflu care din veac a unit sat cu sat în fiecare ţară şi ţară cu ţară, fiecare cu satele ei” – este înălţată la nivelul unui demiurg atotstăpânitor, „care proiectează la răstimpuri, în câmpul conştiinţei noastre, sclipiri din imaginea eternului şi a infinitului, contopind într-o singură trăire aceste două cadre ale existenţei omului” (Petru Caraman. Destinul cărturarului, de academician Ion H. Ciubotaru, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2008).
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, și sigur am făcut-o, vă invităm să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM)), joi, 21 MARTIE 2024, imediat după ora 21, urmărind emisiunea Tradiții.
Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
