Esența neamului în “arhiva vie” – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 14.12.2017)
Publicat de Lucian Bălănuţă, 14 decembrie 2017, 13:45
Vineri, opt decembrie, începând cu ora 11, în incinta Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Palatului Culturii, am participat, cu mic cu mare, la vernisajul expoziției – Arhiva vie, eveniment care a adunat generații diferite cu scopul de a aduce în prezent și a ține spiritul veacului treaz, pentru a iniția și forma sau pentru a le reaminti altora timpurile care nu vor apune niciodată.
Manifestarea a fost organizată de către reprezentanții Departamentului de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei şi cu sprijinul Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Pentru ca informația să fie asimilată și diseminată în rândul, atât a celor inițiați, cât și a celor neinițiați, expoziția va fi deschisă publicului până la 15 ianuarie 2018.
Organizatorii au pus la dispoziția publicului documentele care au fost păstrate și culese cu măiestrie, dând naștere Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, o arhivă care are în spate ore de muncă, de teren, o mărturie vie că indiferent de timpuri, munca desăvârșită este realizată de specialiști cu aparatura specifică vremii, chiar dacă astăzi mult evoluată calitatea este aceeași, oamenii la fel de frumoși, care au știut să imortalizeze frumosul prin artă ca să dăinuie generațiilor următoare.
Veriga care face legătura cu trecutul, ținându-l ancorat în prezent, se realizează prin munca unor specialiști care și-au dorit cu ardoare să păstreze viu satul tradițional, oamenii neatinși de modernitate, simpli în ceea ce făceau, înzestrați cu intelect, conturați cu o modestie aparte și într-o legătură permanentă cu divinitatea… ce vremuri, Doamne, ce vremuri!
Una dintre aceste verigi puternice a trecutului adus în prezent o constituie existența domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru, care cârmuiește “ca pe un vas” Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, fiind “căpitanul”, care are reguli și indicații exacte, ca arca să ajungă la țărm pe mâini sigure.
Ca arca să plutească, sigură și să nu cunoască sfârșitul, domnul profesor propune organizatorilor expoziției ca pe viitor toate documentele expuse să fie arhivate într-un album, care să țină vii amintirile și să dăinuie cât soarele va fi pe cer.
Expoziţia – Arhiva vie – valorifică documente fotografice, audio şi video înregistrate în Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei din anul 1970 până azi. Aceasta a fost fondată de către profesorul Ion H. Ciubotaru şi adunată alături de cercetătorii Lucia Berdan, Lucia Cireş şi Silvia Ciubotaru. Arhiva găzduieşte peste 400.000 de documente etno-folclorice, fiind a treia ca mărime în ţară.
O bună parte din informaţiile arhivate au fost puse, în ultimii ani, în circuitul ştiinţific prin publicarea a numeroase volume şi studii.
Domnul profesor ne mai spune că – Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei este o instituție etnoculturală, cea mai importantă din Moldova și una din primele trei din țară care tezaurizează documente de o valoare inestimabilă.
Dialogăm, în emisiunea de diseară, şi cu Adina Hulubaș, cercetător ştiinţific principal, gradul II, doctor în filologie, Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Adina Hulubaş ne vorbeşte despre pașii făcuți pentru realizarea exoziției de față, amintindu-ne și principalele studii apărute, în ultimii ani, studii izvorâte din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei. În acest context amintim – Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte/ Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte/ Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spaţiul naţional – autor – cercetător ştiinţific principal gradul I, dr. în filologie, Silvia Ciubotaru, Obiceiuri de naştere din Moldova. Tipologie şi corpus de texte – autor: cercetător ştiinţific principal gradul II, dr. în filolgie, Adina Hulubaș, Obiceiurile funebre din Moldova în context naţional apărută sub semnătura prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru.
În expoziția de față ne bucurăm ochii cu obiectele care au înregistrat, fotografiat, filmat documentele pe care le găsim în Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, mărturii care sunt o adevărată comoară etno-culturală pentru cercetători.
Sala a doua a expoziției Arhiva Vie, vernisată, la Iași, la 8 decembrie, în incinta Muzeului Etnografic al Moldovei/Palatul Culturii, este dedicată sărbătorilor de iarnă, în special celor douăsprezece zile, începând din Ajunul Sfântului Crăciun până la Bobotează, un interval sacru pentru omul tradițional din satul românesc.
Despre planșele expuse în sala a doua și despre ce reflectă acestea, ne povestește, iubiți prieteni, Ioana Repciuc, cercetător ştiințific, doctor în filologie, Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.
Ioana Repciuc ne destăinuie că lucrează la un volum dedicat acestei perioade magice de douăsprezece zile și cu acest prilej o felicităm și așteptăm, cu interes, volumul.
Împreună cu dumneavoatsră trecem în revistă o altă emisiune cu oameni minunați care se zbat și încearcă să păstreze flacăra vie a tradițiilor, acestea fiind singurele păstrătoare de amintiri vii aduse mereu în prezent.
Ceea ce au realizat invitații ediției de astăzi a emisiunii noastre reprezintă munca de echipă, efortul depus ca arhiva vie să fie precum argintul viu, care se strecoară și-și face lăcaș pentru a-și duce seva urmașilor, este diamantul strămoșilor care strălucește și astăzi prin șlefuire, este comoara cea mai de preț a unui neam, este biblia sfântă a poporului, dacă doriți, unde trecutul se deschide în prezent, iar prezentul se regăsește în trecut.
Ca acest trecut să dăinuie, obligația morală a fiecăruia dintre noi este să păstrăm cu sfințenie tot ce-am moștenit de la înaintași, să păstrăm terenul fertil, pentru ca roadele care încolțesc din noi să hrănească sufletele viitoare.
Text, audio, foto: Dumitru ȘERBAN
