George Enescu și Artur Gorovei, personalități ale culturii românești – joi, 25 MAI 2023, Ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de Andreea Drilea, 24 mai 2023, 16:27

În ediția de astăzi a emisiunii noastre, poposim în incinta Muzeului Memorial „George Enescu” din Dorohoi, de pe strada George Enescu, nr. 81, iar cea care ne oferă amănunte despre acest punct muzeal, cu accent pe dragostea pentru folclor a marelui nostru compozitor, este muzeograf Lidia Alexie.

Un alt subiect al emisiunii de astăzi este volumul Vânturând țara, al academicianului, folcloristului Artur Gorovei, carte lansată, nu demult, la Iași, în incinta sediului Editurii Junimea din parcul Copou, iar cei care ne vorbesc despre această interesantă apariție editorială sunt: filolog Liviu Papuc și istoric Cătălin Turliuc.

Înainte de toate, pășim în incinta Muzeului „George Enescu” din Dorohoi, muzeu amenajat în casa cumpărată în anul 1910 de către  Costache Enescu, tatăl compozitorului. Muzeul a fost inaugurat în anul 1957. În incinta acestuia sunt expuse obiecte şi documente de mare valoare legate de viaţa şi activitatea marelui muzician. Concret, putem admira fotografii originale din anii copilăriei petrecute la Liveni şi Cracalia, fotografii ale părinţilor – Costache şi Maria Enescu, scrisori originale, obiecte personale – pianul, mai multe viori şi bagheta, ochelarii, un costum de concert, programe de concert. Toate cele pe care le-am amintit sunt câteva dintre piesele de rezistenţă ale muzeului. Atât despre toate acestea, cât și despre istoricul casei… propun să începem dialogul cu muzeograf Lidia Alexie, mulțumindu-i pentru că și-a deschis sufletul și ne povestește despre opera și viața marelui compozitor, cu accent pe dragostea acestuia pentru folclor.

Reamintim că facem popas, astăzi, în incinta Muzeului Memorial „George Enescu” din Dorohoi, punct muzeal situat pe strada George Enescu, nr. 81. Muzeul, după cum ați putut constata este organizat în casa tatălui compozitorului, Costache Enescu, casă în care George Enescu a locuit nouă ani, și are șase camere. Clădirea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Revenim la dialogul cu muzeograf Lidia Alexie, cea care continuă a ne prezenta zestrea Muzeului Memorial „George Enescu” din Dorohoi, zestre atât de frumos amenajată în incinta punctului muzeal încât te îmbie la un sentiment aparte, simți emoțiile și stările atât ale înaintașilor compozitorului, cât și ale lui George Enescu, un om blând, cu o memorie extraordinară.

După cum bine știți, astăzi… poposim în incinta Muzeului Memorial „George Enescu” din Dorohoi. Enescu a păstrat această casă pentru că venea adeseori la Dorohoi, aici găsea locul potrivit pentru odihnă şi pentru creaţie. Aici îşi simţea sporite capacităţile creatoare: „O lună de zile pe an trebuie sa vin să calc pe pământul ţării mele”. După moartea maestrului, un grup de intelectuali din Dorohoi în frunte cu profesorul de desen Constantin Radinschi, ale cărui lucrări sunt expuse în muzeu, au reuşit să transforme casa… în muzeu, chiar la doi ani de la moartea lui George Enescu, mai exact în anul 1957, compozitorul plecând în „satul stelelor”, Paris, la 4 mai 1955. Muzeograf Lidia Alexie ne prezintă holul din incinta Casei lui Enescu din Dorohoi, iar, mai apoi, pășim înspre camera părinților compozitorului. Lidia Alexie ne vorbește și despre apropierea sa de spiritul enescian, conștientă fiind de responsabilitatea pe care o are în ceea ce privește păstrarea, conservarea și promovarea a tot ceea ce adăpostește acest frumos punct muzeal.

Stimați prieteni, în următoarele minute, relatăm de la prezentarea cărții Vânturând țara, de Artur Gorovei, carte lansată, la Iași, nu demult, în incinta Editurii Junimea. Arthur Gorovei, academician, folclorist, etnograf, s-a născut la 19 februarie 1864, Fălticeni și a plecat „din lumea cu dor în cea fără de dor” la 19 martie 1951, București. Volumul a apărut în colecția Efigii a Editurii Junimea din Iași, cu un cuvânt însoțitor semnat de către istoricul Ștefan S. Gorovei, iar cei care au făcut posibilă apariția volumului sunt Liviu Papuc și Olga Iordache, filologi. Volumul, după cum ne spun editorii… concentrează scrierile de călătorie prin țară (în jurul Fălticenilor de origine, prin Bucovina, Ardeal, Moldova, la mare, cu câte o „săgeată” în Oltenia, Basarabia) ale cunoscutului folclorist, om de vastă cultură, rămase până acum risipite prin publicaţiile periodice de dinainte și de după Primul Război Mondial. Frumuseţile naturii, monumentele arhitectonice, realizările civilizaţiei orășenești și rurale, viața socială cu problemele ei, răscolirea trecutului pe baza documentelor descoperite scoase în felul acesta la iveală – nimic nu scapă privirii agere a călătorului. Adunate pentru prima dată într-un volum, scrierile de călătorie ale iscoditorului Artur Gorovei pun în valoare, în beneficiul lectorilor de astăzi, nu numai frumuseţi ale țării, ci și elemente de viață socială mai puţin cunoscute, sau fapte ale trecutului rămase ascunse până acum. Despre toate acestea, îl ascultăm pe Liviu Papuc, filolog.

Vorbim despre cartea Vânturând țara, de Artur Gorovei, volum lansat, nu demult, la Iași, în incinta Editurii Junimea din Parcul Copou. Artur Gorovei s-a născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți-Prut, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul. Licențiat în Drept la Universitatea din Iași; magistrat până în 1903 iar apoi avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni. Ales membru corespondent al Academiei Române (1915). În anul 1892 a fondat revista de folclor „Șezătoarea”, publicație care a apărut regulat timp de 26 de ani. Despre toate acestea, dar și despre subiectele surprinse în paginile volumului Vânturând țara, Editura Junimea, 2022, îl invităm la dialog pe istoricul Cătălin Turliuc.

Raportat la cele pe care astăzi le-am discutat, închei prin câteva cuvinte care aparțin folcloristului Artur Gorovei, cuvinte din lucrarea Literatură populară. Culegeri și studii, ediție îngrijită, studiu introductiv, note, biografie și indici de etnolog Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1976 –  Prima revistă specială de folclor, „Șezătoarea”, care a apărut la Fălticeni, în 1892, avea ca subtitlu: Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, și numai din 1908 s-a intitulat: „Revistă de folclor”. Cel dintâi om de știință la noi care a întrebuințat cuvântul folclor a fost Hasdeu, în ale sale Cuvente den batrâni, cele două volume tipărite în 1878 – 1879…. continuând, în următoarele pagini… folclorul trebuie să ne arate cum se răsfrâng în sufletul poporului de jos diferitele manifestațiuni ale vieții, cum simte și gândește el fie sub influența ideilor, credințelor, superstițiunilor moștenite din trecut, fie sub aceea a impresiunilor pe care i le deșteaptă împrejurările de fiecare zi.

În speranța că v-am stârnit interesul, cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, vă invit să fiți alături de Radio Iași, joi, 24 MAI a.c., începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN