Interviu despre mărcile identitare ale românilor – joi, 10 AUGUST 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban
Publicat de Andreea Drilea, 9 august 2023, 11:33 / actualizat: 9 august 2023, 16:53
În emisiunea Tradiții de Joi, 10 august a.c., stăm de vorbă cu doamna profesor universitar Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, de la Facultatea de Litere, Departamentul Studii culturale, Catedra de Etnologie şi Folclor din cadrul Universității din Bucureşti.
Povestim, în prima intervenție audio pe care o difuzăm despre o interesantă carte a doamnei profesor, cercetare intitulată – Amintiri pentru viitor. 4 teme de istorie orală, lucrare care a văzut lumina tiparului la Editura Etnologica, București, 2014. Cercetarea, după cum ne precizează autorul… „încântă prin prezentarea datelor etnografice”, povestindu-ne din temele suprinse în paginile acestei cărți, constituind „o sinteză a preocupărilor autoarei pentru subiect, încununând cu succes activitatea de cercetare de un deceniu și jumătate în domeniul narativității populare, dar și cea didactică dobândită în cadrul cursului – Narativizarea istoriei. Lucrarea cuprinde nouă capitole, care descriu traseul a patru cercetări de teren, metodologia de culegere și de analiză, fragmente de interviuri și narațiuni personale, înlănțuite epic într-un discurs sincer, pentru că este subiectiv și riguros, pentru că este direcționat conform celor mai recente și importante direcții științifice de studiere a istoriei orale”, după cum precizează etnolog Adelina Dogaru de la Institutul de Etnografie si Folclor „Constantin Brăiloiu”, București. De asemenea, doamna profesor ne amintește și de un alt manuscris care încântă prin profunzime, trăire.
Astăzi, tradițiile neamului nostru sunt împărtășite împreună cu doamna profesor universitar Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, de la Facultatea de Litere, Departamentul Studii culturale, Catedra de Etnologie şi Folclor din cadrul Universității din Bucureşti.
În următoarele minute, invitata noastră ne vorbește despre lucrarea Spirala sărbatorilor. Rosturi, tâlcuri și deslușiri, carte care a văzut lumina tiparului la Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, în anul 2014.
Doamna profesor universitar Narcisa Știucă Marcos, specialist în filologie, ne povestește despre structura acestei lucrări, spunându-ne că oferă răspunsuri la întrebări esențiale – Ce este calendarul? Cum trăim sărbătoarea? Ce urmărește cartea? Cui se adresează cercetarea de față?
Stimați prieteni, după cum bine știți, astăzi, stăm de vorbă cu doamna profesor universitar Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, de la Facultatea de Litere, Departamentul Studii culturale, Catedra de Etnologie şi Folclor din cadrul Universității Bucureşti.
În următoarele minute, doamna profesor ne povestește despre studenții, din zona Moldovei și nu numai, care au pășit înspre capitală, Universitatea București, pentru a se specializa în ceea ce privește cunoașterea ogorului culturii noastre populare.
Doamna profesor ne oferă și câteva exemple de tineri interpreți de muzică popular (Raluca Radu, Andreea Haisan, Paula Florescu, Paul Ananie, Georgiana Păduraru etc.), tineri pasionați de ceea ce fac, tineri pe care ne putem baza în ceea ce privește păstrarea, conservarea și promovarea tradițiilor neamului nostru.
În cele ce urmează, de la doamna profesor universitar Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, Facultatea de Litere, Departamentul Studii culturale, Catedra de Etnologie şi Folclor din cadrul Universității Bucureşti, aflăm amănunte despre cele nouă elemente pe care le avem în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, creată în anul 2008, fiind rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, convenție semnată – la Paris – la 17 octombrie 2003.
Însă, până a afla amănunte concrete despre cele la care am făcut vorbire, se cuvine a aminti câteva premii pe care – invitata noatsră – le-a obținut de-a lungul anilor: Premiul pentru cercetare ştiinţifică pe anul 2006 acordat de Senatul Universităţii din Bucureşti (pentru coordonarea proiectului: „Naraţiunile contemporane ca parte integrantă a patrimoniului imaterial românesc”); Premiul Horia Bernea pe anul 2002 decernat de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru elaborarea şi coordonarea proiectului: Tradiţia Căluşului românesc în programul UNESCO – Proclamarea capodoperelor patrimoniului oral şi imaterial al umanităţii; 7 premii la Festivalul de Videofilm „Ethnos”, între anii (1995 – 2001) și multe altele.
Pentru că am amintit de Ritualul călășului, fiind – din anul 2008 – pe lista de care am amintit, în cele ce urmează… aflăm din culisele acestui dosar, dosar care imediat după includerea pe lista reprezentativă a UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – aduce pentru statul respectiv o mare răspundere.
Dragi prieteni, pentru că am povestit de Ritualul călușului, subiect despre care, astăzi, mai vorbim, se cuvine a aminti și celelalte elemente pe care le avem pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, listă în care România este prezentă cu încă opt elemente: doina, 2009; Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, 2012; Colindatul de ceată bărbătească, 2013, element comun cu Republica Moldova; Jocul fecioresc, 2015; Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova, 2016, element comun cu Republica Moldova; Mărțișorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie, 2017, element comun cu Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova; Arta cămășii cu altiță, 2022, element comun cu Republica Moldova, respectiv Tradițiile de creștere a cailor lipițani, 2022, element comun cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Aproape de final, doamna profesor univ. Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, ne oferă amănunte concrete despre semnificația ritualului călușului; aflăm amăunte concrete despre revitalizarea unor centre călușărești din județele Olt, Dolj, Vâlcea; de-a lungul anilor unele centre s-au mai restrâns, în urma plecării tinerilor peste fruntarii; în alte locuri s-au creat școli de călușari, dar mai urmăresc acestea autenticul? Aflăm, dragi prieteni, amănunte concrete de la firul ierbii în ceea ce privește ritualul călușului, obicei românesc practicat în perioada numită popular Rusalii, mai exact în cele nouă zile dintre sărbătoarea ortodoxă de Înălțare și cea numită Rusalii. Tradiții similare există pe toată întinderea europeană a fostului Imperiu Roman, de la Dansul Maurului în Britania sau Ciomăgașii în Portugalia.
Mulțumim doamnei profesor universitar Narcisa Știucă Markos, specialist în filologie, Facultatea de Litere, Departamentul Studii culturale, Catedra de Etnologie şi Folclor din cadrul Universității Bucureşti, pentru că și-a deschis sufletul și ne-a vorbit atât despre o parte dintre cercetările domniei sale, cât și despre culisele dosarelor elementelor din Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, vă invit să fiți alături de Radio Iași, JOI, 10 AUGUST 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind emisiunea Tradiții.
Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
