Întoarcerea spre izvorul nesecat al tradițiilor, cu Gheorghe Iavorenciuc – Tradiții cu Dumitru Șerban (ora 21:03, 12.03.2020)
Publicat de Iuliana Bubuianu, 12 martie 2020, 10:23
Astăzi, poposim acasă la domnul Gheorghe Iavorenciuc din Botoșani, mai exact, împreună cu Domnia Sa, vă invităm să parcurgem, în incinta Complexului Muzeal, de pe strada Doboșari, un interesant circuit cultural.
Invitatul ediției de astăzi a amenajat în complexul de pe strada Doboșari, atelierul de lucru al binecunoscutului pictor și sculptor Marcel Mănăstireanu.
Într-o altă cameră a complexului a expus lucrările graficianului și scriitorului Constantin Dracsin, cel care a suferit de o cumplită boală, încât lucrările Domniei Sale, de grafică și nu numai, le-a creat cu dinții și creionul, donate, în urmă cu câțiva ani, domnului Gheorghe Iavorenciuc.
Invitatul nostru are în plan să realizeze, an de an, un atelier literar în incinta complexului.
De asemenea, Domnia Sa, fiind originar din părțile Bucovinei, a reușit să aducă din Straja, județul Suceava, casa familiei Vasile și Aurica Bodnar, datată la 1895, sfințită, nu demult, aceasta fiind o adevărată casă țărănească în care este foarte frumos reflectat sufletul înaintașilor noștri, conturat de meșteșugul și credința neamului.
Din prima intervenție audio cu interlocutorul nostru, aflăm mai multe despre pictorul, sculptorul Marcel Mănăstireanu, amintind câteva dintre lucrările Domniei Sale: Statuia lui Alexandru cel Bun din Cernăuți, Bustul lui Mihai Eminescu de lângă Biserica Sfinții „Arhangheli Mihail și Gavriil” din Călinești-Cuparencu, dezvelit la 19 iunie 2005, Bustul scriitorului și omului politic Dimitrie Iov, dezvelit în 13 august 2010 în holul Primăriei Flămânzi, Bustul profesorului Gheorghe Chipail, chirurg din parcul comunei Durnești, județul Botoșani, dezvelit la 6 decembrie 2013 și multe altele.
În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții mai aflăm detalii despre sfânta credință reflectată într-un frumos loc sacru amenajat la intrarea în complexul domnului Gheorghe Iavorenciuc, pentru că – „De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede”, după cum ne spune Mântuitorul, neamul românesc fiind ctitorit pe credința străbună.
Mai audiem amănunte, astăzi, și despre viața și opera graficianului și scriitorului Constantin Dracsin, născut la 20 iulie 1940, în Bălușeni, Botoșani. Constantin Dracsin a fost un autodidact, iar toată viața, datorită unei boli necruțătoare, nu a putut să-și folosească mâinile, încât a scris și a pictat cu ajutorul gurii și dinților. Amintim volumele de versuri scrise de către Constantin Dracsin, pentru ca imediat să-l lăsăm pe domnul Gheorghe Iavorenciuc să ne povestească despre toate acestea, dar și despre planurile Domniei Sale pe teritoriul culturii noastre. Așadar, Constantin Dracsin a scris următoarele volume de versuri: Voce de flacără, Botoșani, 1979; Singurătatea sâmburelui, Junimea, 1984; Lacul Septentrion, Cartea Românească, 1985; Zborul, Moldova, 1995; Athosul de sub imaginații, Axa, 1995; Ochii și omătul cerului, Helicon, 1997.
În următoarele minute, cu domnul Gheorghe Iavorenciuc, vorbim despre casa de Straja pe care Domnia Sa a adus-o pe un trailer la Botoșani, amenajând-o în incinta complexului, stârnindu-i, clipă de clipă, amintiri despre origini. Casa datează de la 1895 și a aparținut Familiei Vasile și Aurica Bodnar din Straja, sfințită fiind, nu demult, în noul complex, constituind o împlinire sufletească pentru interlocutorul nostru, dar și pentru cei care-i trec pragul.
Gheorghe Iavorenciuc, născut la 19 august 1957, în localitatea Siret, absolvent al Academiei de Științe Economice, astăzi, ne vorbește despre originea Domniei Sale, purtând, în suflet, dragostea pentru înaintași și nu numai. Pășim – cu Domnia Sa – prin incinta Casei de Straja, făcând apel, prin intermediul cuvântului, să nu murim goi și să nu ne pierdem dragostea, amintind că suntem fii lui Dumnezeu și să oferim, în trecerea noastră pe aici, din sufletul nostru și celorlalți. În Casa de Straja, frumos amenajată, în cadrul Complexului interlocutorului nostru, situat pe strada Doboșari, de la periferia Botoșaniului, pe drumul înspre satul Răchiți, găsim un patefon la care audiem melodiile de ieri din zestrea spirituală a neamului nostru, dar putem admira și cobza vestitului rapsod popular Constantin Negel din Șupitca, Coșula, Botoșani, cobză care se află în zestrea complexului.
În incinta Complexului Muzeal al Domnului Gheorghe Iavorenciuc, de pe strada Doboșari, Botoșani, complex situat pe drumul înspre comuna Răchiți, ne-am întâlnit și cu Domnul Emil Cormoș, originar din Târgu Mureș, astăzi locuitor al Iașilor, venit la Botoșani împreună cu familia, pentru a se convinge de frumusețea acestui complex muzeal.
În speranța că v-am stârnit interesul – și sigur am făcut-o – cu invitații noștri, dar și cu subiectele pe care le-am amintit și conturat, vă invităm să fiți alături de Radio Iași, un radio al sufletului dumneavoastră, în seara aceasta, începând cu ora 21 și 3 minute, ascultând emisiunea Tradiții.
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
