Satul românesc, de astăzi, prin vocea etnologului Adina Hulubaș – joi, 19 octombrie 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban
Publicat de gabrielarotaru, 19 octombrie 2023, 07:00 / actualizat: 20 octombrie 2023, 9:49
În emisiunea de astăzi, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European.
Realizată în cadrul proiectului „Restaurare şi reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară <<Mihai Eminescu>> Iaşi”, expoziţia a prezentat o selecţie de cărţi referitoare la satul românesc, cercetări dedicate zonei Moldovei şi Bucovinei.
Astăzi, de la eveniment, urmărim discursul Adinei Hulubaș, cercetător științific principal gradul I în cadrul Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Academia Română, Filiala Iași.
Etnolog Adina Hulubaș a prezentat cercetarea cu titlul – Migrația, întreruperea transmiterii culturale, alternativele industriale și marketingul fără fond. Ce soluții putem găsi astăzi pentru satele din Moldova? Printre temele expuse în firul discursului Adinei Hulubaș amintim: transmiterea informației tradiționale, sprijinul necesar din partea autorităților și a experților, identitatea culturală.
Astăzi, înspre final, despre expoziție, ne vorbește doamna Anca Hațapuc, doctor în științe politice, șef al Biroului Indexare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași.
Înainte de toate… oferim cuvântul etnologului Adina Hulubaș, cea care ne prezintă două perspective – idealistă și critică – în ceea ce privește situația satului românesc de astăzi, cu accent pe problemele cu care ne confruntăm: de la depopularea satelor până la construcțiile pe care le facem în satele noastre, uitând, de cele mai multe ori, de avantajul culturii tradiționale cea care, atât ieri, cât și astăzi, avea și are respectul pentru natură.
Etnolog Adina Hulubaș a prezentat cercetarea cu titlul – Migrația, întreruperea transmiterii culturale, alternativele industriale și marketingul fără fond. Ce soluții putem găsi astăzi pentru satele din Moldova?
În următoarele minute, aflăm amănunte concrete despre câteva inițiative care au ca scop principal transmiterea culturală pe care o avem în matricea noastră genetică, inițiative care arată celor mai tineri, de exemplu, din tainele unor meșteșuguri sau de reînviere a unor meșteșuguri de cele mai multe ori uitate, precum cel al olăritului din vatra etnofolclorică Tansa, Iași, astăzi, reîviat, de către membrii Familiei Mocanu, familie întoarsă acasă din Marea Britanie.
Așadar, Iași, proiect regional – Să învățăm de la bunici, inițiativă care se desfășoară în mai multe județe; Scânteia, județul Iași, dialog între generații; Nereju, Vrancea, cu explicații ale termenilor de tezaur uman viu (cu referire la meșterul popular Șerban Terțiu, măști, tezaur uman viu, 2018); meșterii populari Pavel Caba, Ștefan Harabagiu, Tudorița și Pavel Lupașc, de asemenea din Nereju, Vrancea, implicați în a păstra, conserva și promova din meșteșugurile specifice zonei; Asociația „Casa în Bucovina” din Brodina, Suceava obiective; Asociația „Țara de Sus”, Marginea, Suceava, preocupată de a găsi soluții concrete pentru a asigura traiul oamenilor din zonă; meșterul Iosif Cîrstean, draniță, și povestea Asociației „Ambulanța Căsuțelor Bucovinene” sunt temele pe care ni le prezintă, în cele ce urmează, etnolog Adina Hulubaș.
Astăzi, după cum bine știți, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European.
Etnolog Adina Hulubaș a prezentat la evenimentul care constituie subiectul ediției de astăzi a emisiunii noastre cercetarea cu titlul Migrația, întreruperea transmiterii culturale, alternativele industriale și marketingul fără fond. Ce soluții putem găsi astăzi pentru satele din Moldova?
În cele ce urmează, filolog Adina Hulubaș ne povestește despre o fotografie făcută, în anul 1978, de către etnolog Lucia Cireș în vatra etnofolclorică Soloneț… o fotografie cu o simbolistică aparte și, interesant, în anul 2020, etnolog Adina Hulubaș a ajuns în această localitate, găsind ceea ce surprinde fotografia despre care vorbim în aceeași stare; Daniel Ifrim, vestit meșter olar din satul Schitu Stavnic, comuna Voinești, Iași, ultimul olar din această vestită zonă, ne spune etnolog Adina Hulubaș că ar trebui să fie susținut de comunitate și de către autoritățile locale, pentru ca meșteșugul olăritului să aibă continuitate; Elena Țârliman, proaspăt tezaur uman viu din Ibănești, Botoșani și Adriana Hojbotă, meșter popular din vatra etnofolclorică Mănăstirea Humor, Suceava, alți doi meșteri împlicați, trup și suflet, pe tărâmul culturii noastre tradiționale despre care, în cele ce urmează, aflăm amănunte, iar ceea ce fac meșterii pe care i-am amintit trebuie să aibă continuitate.
Dragi ascultători, astăzi, după cum bine știți, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Ascultăm discursul etnologului Adina Hulubaș, cercetător științific principal gradul I în cadrul Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Academia Română, Filiala Iași. La acest eveniment a prezentat cercetarea Migrația, întreruperea transmiterii culturale, alternativele industriale și marketingul fără fond. Ce soluții putem găsi astăzi pentru satele din Moldova?
Din ultima intervenție audio pe care o postăm cu filolog Adina Hulubaș, aflăm amănunte concrete despre câteva acțiuni pe care le întreprind românii, în anumite momente ale anului, de exemplu – primăvara, atunci când poartă mărțișoare sau iarna, în perioada sărbătorilor, atunci când aceștia taie porcul – unde? – peste fruntarii.
Adina Hulubaș, prin ceea ce ne spune, trage un semnal de alarmă, pentru noi toți, pentru că trebuie să avem grijă de modul în care menținem, astăzi, moștenirea culturală; recunoașterea și susținerea de către autorități sunt doi piloni fundamentali, pentru a vorbi, și mâine, despre satul nostru; un alt subiect despre care ne oferă amănunte se referă la Târgul Național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață”, manifestare desfășurată, nu demult, la Iași, organizată de către reprezentanții Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, oferindu-ne, în acest context și câteva lămuriri în ceea ce privește cămașa tradițională.
În emisiunea de astăzi, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European. Realizată în cadrul proiectului „Restaurare şi reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară <<Mihai Eminescu>> Iaşi”, expoziţia a prezentat o selecţie de cărţi referitoare la satul românesc, cu precădere – zona Moldovei şi Bucovinei, cărți despre care, până aproape de finalul ediției de astăzi a emisiunii noastre, Anca Hațapuc, șef al Biroului Indexare, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, ne oferă amănunte concrete. Să o urmărim, așadar, cu atenție, pe Anca Hațapuc, doctor în științe politice, șef al Biroului Indexare, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași.
Raportat la toate cele prezentate, conchidem: „Satul este sanctuarul unde s-a refugiat şi se păstrează manifestarea de viaţă a poporului românesc; el este tipul rezumativ, sinteza neamului; căci satul este încarnarea unei vieţi româneşti într-un colţ minuscul al umanităţii. Printr-o tenacitate panteistă, satul este păstrătorul raporturilor metafizice ale naţiunii cu veşnicia, în adâncimea satului luminează încă taine nepătrunse şi nebănuite, adevărurile pe care el le răspândeşte formează cel mai nimerit simbol al ştiinţei naţiunii, o ştiinţă nouă, care se bazează pe o enciclopedie de ştiinţe, pentru că satul cuprinde o enciclopedie a vieţii”, Dimitrie Gusti; „Majoritatea intelectualilor noştri cunosc prea bine caracteristicul oraşelor apusene; puţini sunt însă cei care pot să dea amănunte asupra caracteristicului poporului românesc, altfel decât în fraze goale şi sforăitoare”… A. Maniu, 1929, scriitor, poet tradiționalist al epocii interbelice, membru corespondent (din 1933) al Academiei Române.
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele expuse, vă invit să fiți alături de Radio Iași, pe toate frecvențele, joi, 19 octombrie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind cu emisiunea Tradiții.
Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text/ foto/audio: Dumitru ȘERBAN
