Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Prof. Vasile Ungureanu la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 23.04.2021.
Publicat de mihaipohoata, 23 aprilie 2021, 06:37 / actualizat: 23 aprilie 2021, 10:08
Simbolul Sfântului Gheorghe a devenit popular în Europa occidentală încă din vremea Renașterii.
Vestit pentru vitejia de a înfrunta și înfrânge un puternic balaur pentru a salva fiica unui rege, legenda sa aduce aminte de mitul grecesc al lui Perseus.
În icoane, pictură și sculptură, Sfântul Gheorghe este ușor de recunoscut, fiind adeseori înfățișat într-un costum de cavaler, luptându-se cu un fioros balaur sau dragon.
Uneori, apare calare pe un unicorn, simbol al purității, lancia sa fiind de multe ori reprezentată ca fiind ruptă.
Povestea Sfântului Gheorghe este interpretată drept o alegorie a luptei pentru salvarea sufletului din natura păcătoasă a omului, la fel de înfricoșătoare ca și un balaur.
În ajunul lui Sân-George, oamenii obişnuiau să pregătescă brazde verzi, pătrate, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie şi flori galbene de primăvară.
A doua zi dimineaţa, capul familiei aşeza brazdele „de strajă” la stâlpii porţilor şi caselor, la ferestre şi la uşile grajdurilor, crezându-se că astfel oamenii, animalele şi culturile agricole erau protejate de forţele malefice.
În unele zone, precum Bucovina, brazdele şi ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau erau amestecate în hrana animalelor.
Ajunul sărbătorii de Sân-George este cunoscut sub numele de Sângiorzul vacilor sau Alesul și este sărbătoarea ciobanilor, un obicei care marchează începutul anului pastoral când, conform tradiției, se aleg ciobanii, mieii și locul stânei, se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș.
Un alt obicei îl reprezenta împodobirea doniţelor de muls vacile cu verdeaţă şi flori de primăvară, existând credinţa că astfel va spori laptele vitelor şi că acestea vor fi protejate de toate relele.
În seara din ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat priveau într-o cofă plină cu apă, fiindcă se spunea că astfel îşi vor vedea ursitul.
De asemenea, în dimineaţa de Sân-George, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, iar dacă feciorii dragi lor nu călcau pe coroniţe, credeau că în acel an se vor căsători.
Feciorii, la rândul lor, mergeau în ajun în pădure unde ascundeau o cofă cu apă neîncepută rostind în gând numele fetei iubite, până la ivirea zorilor se prindeau în horă, spuneau cimilituri sau cântau din fluiere, iar la răsăritul soarelui fiecare privea în cofă: dacă în vas se afla un fir de iarba, însemna că se vor căsători cu fata iubită, iar dacă în apă se afla o floare uscată însemna că tânărul va trebui să mai aştepte pentru însurătoare.
Se spune că cine dormea în ziua de Sân-George avea să fie somnoros întregul an.
În Bucovina se întâlnea obiceiul urzicatului, prin care tinerii se atingeau pe piele, pe furiş, cu tulpini de urzică, sperând că astfel vor fi mai harnici şi mai sănătoşi în perioada următoare.
Un alt obicei întâlnit la noi era aprinderea de focuri vii, peste care tinerii obişnuiau să sară, crezând că astfel se purifică şi sunt apăraţi de rele.
Conform datelor oficiale, circa 880.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe, dintre care aproximativ 180.000 sunt femei şi 700.000 sunt bărbaţi.
Dintre femei, circa 132.000 poartă numele de Georgeta, 33.000 se numesc Gheorghiţa, iar aproape 15.000 poartă numele de Geta.
Dintre bărbaţi, 540.000 se numesc Gheorghe, aproape 150.000 poartă numele George, 24.000 au numele Gheorghiţă şi 5.000 se numesc Ghiţă.
Obiceiurile și tradițiile legate de sărbătoarea Sfântului mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință sunt puse în lumină de Vasile Ungureanu, profesor de limba și literatura română, originar din Tudora, județul Botoșani, astăzi, vineri, 23 aprilie 2021, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – certitudinea unei treziri fără emoții, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.
Surse: moldpres.md; mediafax.ro; doxologia.ro
