Un nou episod în relațiile UE – Ucraina: acordul de liber schimb. Interviu acordat de Anastasiia Gaviuk, doctorand la Universitatea ”Yurii Fedkovych”, Cernăuți – Weekend cu prieteni
Publicat de hdaraban, 7 ianuarie 2016, 16:12
La 1 ianuarie 2016, pentru Ucraina, a intrat în vigoare zona liberă de comerț extins și aprofundat cu Uniunea Europeană. Această facilitate este parte componentă a Acordului de Asociere dintre cele două părți. Se apreciază că intrarea în vigoare a înțelegerii va crea oportunități pentru companiile ucrainene.
Acestea vor avea acces la cea mai puternică piaţă economică a lumii, iar firmele europene vor avea profituri în urma investițiilor în Ucraina.
Despre provocările ce decurg de aici, Horia Daraban a stat de vorbă cu Anastasiia Gaviuk, doctorand la Universitatea Națională ”Yurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina. În același dialog, interlocutoare a vorbit despre situația din Crimeea, dar și proiectele ucrainene privind reducerea dependenței față de gazele rusești.
Reporter: Ce fel de efect va avea noul pact comercial dintre UE și Ucraina asupra companiilor ucrainene? Sunt gata pentru, să zicem, standardele și reglementările europene?
În primul rând, aș vrea să menționez că, la semnarea acordului, partidele ucrainene s-au angajat să coopereze pentru a armoniza elementele de ordin economic, politic și legislativ, precum și pentru stabilirea pașilor ce sunt de făcut pentru ajungerea la acordul de liberă circulație, precum și la modernizarea infrastructurii energetice a Ucrainei. Din acest punct de vedere, eu observ partea bună a acestor schimbări. Este o soluție din care câștigă toate părțile, așa cum sublinia Jan Tombiński, ambasadorul Uniunii Europene în Ucraina. Acum, așa cum știm că autoritățile de la Kiev, gradual, încearcă să-și așeze politicile și legislația la standardele europene, asta înseamnă că se dorește creșterea încrederii companiilor ucrainene.
Așa cum arată sondajele, majoritatea cetățenilor ucraineni sunt convinși de beneficiile pe care le aduce acordul de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Dacă e să vorbim despre aceste beneficii, aș vrea să scot în evidență faptul că Uniunea Europeană este deschisă să contribuie la reformarea economiei Ucrainei. În al doilea rând, companiile din Ucraina se întâlnesc cu oportunitatea să acceseze noi piețe – cea europeană și cea globală, privită la modul general. În al treilea rând, au posibilitatea să primească ajutor pentru a se moderniza și să beneficieze de noi investiții, precum și de partea practică a felului în care se pot face aceste lucruri de la partenerii lor internaționali. În opinia mea, nu e corect să privești banii care sunt necesari pentru modernizarea economiei ca un cost, ci ca o investiție. Economia Ucrainei are nevoie cu disperare de astfel de investiții, iar zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător care se regăsește în acordul de asociere poate fi percepută ca o unealtă prin care noi investiții pot fi atrase în economia ucraineană.
Reporter: Să spunem că Vladimir Putin a semnat un decret care a exclus, de la începutul acestui an, Ucraina, dintr-o zonă de comerț liber, care cuprinde fostele țări sovietice. Au autoritățile ucrainene o estimare a prejudiciului, a pierderilor?
În ceea ce privește răspunsul pe care l-a dat Rusia schimbărilor pe care Parlamentul Ucrainean le adoptă, trebuie spus că niciun element al acordului de asociere nu are menirea să afecteze vreun aspect al comerțului sau al relațiilor economice dinte Ucraina și Rusia. Așa cum președintele Petro Poroșenko a declarat la o întâlnire, la Bruxelles, la 16 decembrie 2015, Ucraina este conștientă de aceste restricții și se așteaptă la efecte negative asupra economiei naționale, dar, așa cum a precizat același oficial, ucrainenii sunt pregătiți să plătească acest preț pentru libertatea lor și pentru opțiunea europeană.
Tot Poroșenko a ținut să scoată în evidență determinarea părții ucrainene, a Parlamentului de a duce reformele mai departe pentru a apropia Ucraina de Uniunea Europeană. Bineînțeles, această sarcină nu este una ușoară, dar timpul reclamă să facem aceste schimbări. Se știe că Revoluția Demnității a arătat aspirațiile ucrainenilor de a îndeplini standardele europene și de aceea avem nevoie de unitate națională și de sprijin internațional.
Ar fi excelent dacă autoritățile de la Kiev ar continua implementarea reformelor largi în diferite domenii care vizează justiția, lupta împotriva corupției, afacerile interne etc. Legat de Rusia, așa cum preciza Svitlana Zalishchuk, membru al Parlamentului Ucrainean, când vine vorba de politica ucraineană, această nu trebuie să fie influențată de vecini, de interesele lor. Mai exact, situația din Ucraina nu ar trebui să fie văzută prin intermediul a ceea ce-și dorește Moscova. Astfel că, dacă Rusia crede că relațiile economice dintre Ucraina și Uniunea Europeană îi afectează interesele, este problema autorităților ruse.
Reporter: Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care permite guvernului de a impune sancțiuni împotriva Rusiei. Puteți să îmi dați câteva exemple de sancțiuni?
Am urmărit fluxurile de informații cu privire la aceste modificări și, recent, a fost publicată o listă cu astfel de sancțiuni. Acestea sunt destul de numeroase și includ, printre altele, renunțarea la scutirile de taxe, la taxe preferențiale și interzicerea operațiunilor cu Rusia, dar și impunerea unor noi obligații în relațiile economice transfrontaliere.
De asemenea, lista mai cuprinde restricții la importurile de bunuri rusești cum ar fi cele alimentare, dar și de altă factură. Pot spune că reacția autorităților ucrainene este destul de hotărâtă.
Reporter: Care este situația din Crimeea privind pana de curent electric? Oamenii din peninsula văd problema ca venind din partea Ucrainei?
Cred că important este să ne uităm la fundalul acestei probleme. Știm, spre exemplu, că prim ministrul Crimeii, Sergey Aksyonov, consideră evenimentul ca fiind de natură teroristă ce a fost produs de naționaliști ucraineni sau de tătarii din Crimeea.
Rusia încă lucrează ca să termine montarea cablului din strâmtoarea Kerci pentru a lega Crimeea de teritoriul rusesc. Dar, dacă urmărim opiniile care vin din partea societății, în special din partea celor mai în vârstă care trăiesc în peninsulă, aceștia fac apel la amintirile din perioadă războiului mondial cu acele condiții de trai deosebit de grele.
Ei, situația actuală nu este ceva nou, deosebit pentru ei, iar dacă privim la modul general, în opinia celor care trăiesc în Crimeea, vina aparține naționaliștilor ucraineni. Aceștia din urmă spun că vor lăsa partea rusă să opereze reparațiile la sistemul de furnizare a electricității după ce deținuții politici ucraineni ce se află în Rusia vor fi eliberați.
Mesajul care se transmite prin această situație poate fi interpretat în felul următor: dacă Rusia a ocupat un teritoriu ce nu-i aparținea, atunci ar trebui să fie capabilă să-i furnizeze curent electric și alte servicii de care populația are nevoie.
Reporter: În UE există o dezbatere cu privire la realizarea gazoductului NordStream 2. Germania vrea finalizat acest proiect, alte state se opun. La Kiev cum se vede acest proiect?
Într-adevăr, autoritățile ucrainene sunt foarte preocupate cu privire la acest proiect. Chiar și președintele ucrainean a declarat că este o reală amenințare pentru securitatea energetică nu numai a Ucrainei, ci și pentru cea a Uniunii Europene.
Dincolo de asta, Polonia este determinată să blocheze construcția gazoductului. În această chestiune Varșovia sprijină poziția Ucrainei care vede în acest proiect o amenințare geopolitică. Din punctul meu de vedere, construcția acestui gazoduct nu aduce niciun beneficiu Europei și Ucrainei, implicit, dacă e să ne raportăm la ideea de a scăpa de dependența de Rusia în domeniul energetic. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.
Reporter: Există vreun proiect ca Ucraina să exploateze gaze de la Marea Neagra? Poate pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc.
Așa este, Marea Neagră poate fi văzută ca o soluție în ideea explorării și exploatării. Știm deja că sunt multe rezerve de gaz neevaluate corespunzător. Unul dintre aceste bazine se află în largul regiunii Odesa care poate fi explorat mai în amănunt.
Spre exemplu este știut faptul că există rezerve de peste 1,6 miliarde metri cubi de gaz și, în continuare, trebuie studiate aceste rezerve. Analizele au arătat că există 18 zone cu gaze ce ar putea fi explorate și tot ceea ce ne trebuie este timp, va dura cred, mai mult de 10 ani și bineînțeles, investiții și, nu în ultimul rând, noi tehnologii.
Puteam vorbi de o varietate de resurse în Marea Neagră: gazele naturale clasice, gazele de șist și petrol și toate acestea trebuie extrase simultan dar în diferite feluri. De aici, nevoie de tehnologie specială. Avem un exemplu din partea României care are o zona maritimă exclusivă mult mai mică, în comparație cu Ucraina, dar ca re reușește să exploateze gaze naturale de două ori mai mult decât Ucraina. În concluzie, s-ar putea lucra la acest capitol și este un domeniu bun pentru cooperare.
***
Anastasiia Gaviuk, este doctorand la Universitatea Națională ”Yurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina, în cadrul Departamentului de Relații Internaționale. Din această postură, a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Anastasiia a mai acordat un interviu postului Radio Iași. Dialogul poate fi ascultat aici. CV-ul interlocutoarei se află aici.