Republica Moldova: Dodon amenință parlamentul cu referendumul

Publicat de , 1 martie 2017, 11:30

În caz contrar, Dodon a amenințat că va iniția un referendum constituțional cu privire la acest subiect. Astfel, Dodon propune ca parlamentul să fie dizolvat în următoarele cazuri: 1) După consultarea grupurilor parlamentare — practică folosită în Franța; 2) Parlamentul nu implementează timp de 12 luni voința poporului, exprimată la referendum (România); 3) Referendumul privind demisia președintelui Republicii Moldova s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost declarat nevalabil de Curtea Constituțională (Slovacia, Austria); 4) Bugetul de stat nu s-a adoptat timp de 2 luni de la începutul exercițiului financiar (Estonia, Ungaria); 5) Prin referendum republican la inițiativa șefului statului (Estonia).

Dodon vrea să transforme parlamentul „într-o anexă a președinției”, a denunțat Andrian Candu, adăugând că inițiativele acestuia nu au nicio perspectivă. „Într-o democrație parlamentară, un președinte responsabil nu înaintează ultimatumuri parlamentului. Președintele Dodon însă, în dorința de a supune parlamentul, are falsa senzație că aș fi poștașul care duce scrisori deputaților. Îl invit pe președinte să se adreseze direct deputaților, or modalitatea de comunicare instituțională cu grupurile (parlamentare) îi este familiară”, scrie președintele parlamentului pe pagina sa de Facebook.

În cazul în care, la 24 martie, solicitării sale nu i se va da curs, Dodon a promis că va demara procedura de revizuire a Constituției în baza inițiativei populare (referendum republican).

Deputații grupurilor parlamentare ale Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidului Liberal (PL) și comuniștii se opun inițiativei lui Dodon de modificare a Constituției și acordare a unor împuterniciri suplimentare pentru dizolvarea parlamentului. Potrivit acestora, Igor Dodon trebuie să renunțe la declarațiile sale electorale și să se conformeze prevederilor Constituției.

„Ele sunt formulate în așa fel, încât niciodată nu vor fi realizate. Igor Dodon înțelege foarte bine că inițiativa sa va fi respinsă. El simulează activismul, dar acesta este de o calitate mediocră”, a declarat pentru Deschide.md vicepreședintelui PLDM, Vadim Pistrinciuc, catalogând inițiativa președintelui drept „nihilism juridic”.

Deputatul PL, Roman Boțan, susține că președintele Republicii Moldova demonstrează o iresponsabilitate totală, venind în fața cetățenilor cu astfel de „proiecte populiste”. „Vedem cum el reprezintă interesele unui alt stat. Dodon demonstrează că se află în campanie electorală, chiar a anunțat că scopul său sunt alegerile anticipate. Este un lucru inadmisibil. Acest proiect, la sigur, va fi sortit eșecului. Dodon încalcă Constituția și jurământul depus în fața cetățenilor. Avem cel mai incompetent președinte”, a declarat parlamentarul liberal, citat de același portal.

Comunistul Oleg Reidman i-a amintit lui Dodon faptul că acesta a participat în campania electorală în conformitate cu prevederile actualei Constituții.

Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că Dodon nu reprezintă interesele cetățenilor moldoveni, estimând că acesta nu va reuși să obțină revizuirea Constituției. „Pentru ca să-i reușească acest lucru, Dodon are nevoie de susținerea poporului și de susținerea partenerilor străini. Odată ce se pronunță pentru denunțarea Acordului de asociere, Dodon nu mai are nicio susținere din exterior, cu excepția Moscovei. Prin acțiunile sale, Igor Dodon nu reprezintă interesele cetățenilor. Vedeți cu ce se ocupă în calitate de președinte, ba schimbă drapelul, ba denumirea limbii pe pagina Președinției, dar nu întreprinde măsuri necesare pentru soluționarea problemelor cetățenilor, eradicarea corupției”, a declarat Maia Sandu, citată de Deschide.md.(Agerpres/FOTO arhiva infomondo)

Reacţie a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor după pierderea procesului cu Romsilva

Publicat de , 1 martie 2017, 09:03

În comunicat, se spune că bunurile Fondului Bisericesc provin din proprietățile mănăstirilor ortodoxe române din Bucovina, proprietăți care au fost transferate Fundației Fondul Bisericesc înființată prin dispoziția împăratului Iosif al II lea.

Curtea de Casație de la Varșovia prin decizia din 7 mai 1931 a constatat că patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost o avere separată de patrimoniul Statului Austriac. Nu există în arhivele statului austriac un document din care să reiasă că statul a fost proprietarul bunurilor fondului bisericesc, se mai spune în comunicat.

Se adaugă, de asemenea, că Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților va continua dialogul cu Statul Român până va obține repararea și îndreptarea adevărului istoric, precum și recuperarea bunurilor ce au aparținut bisericii.

Reamintim că Romsilva a câştigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei pentru aproape 167.000 de hectare de pădure din judeţul Suceava, care vor rămâne astfel în proprietatea publică a statului.

Această suprafaţă reprezintă aproape o cincime din întinderea judeţului Suceava. (Radio Iasi/FOTO arhiva suceava pe net)

Astăzi se judecă ultimul termen în dosarul Gala Bute

Publicat de , 1 martie 2017, 08:57

Aceasta s-a prezentat miercuri la ÎCCJ, unde se judecă ultimul termen din acest dosar.

„Nu am emoții pentru astăzi. Se cer pedepsele, se cere și achitarea. Mă aștept ca în acest dosar să fiu achitată. Nu cred că se pot da condamnări pentru denunțuri mincinoase neprobate timp de doi ani în instanță”, a precizat Elena Udrea, la intrarea în sediul Înaltei Curți.

Întrebată ce detalii poate aduce în acest caz Felix Tătaru, care urmează să fie audiat în calitate de martor, ea a răspuns că „este un aspect al dosarului care nu are relevanță asupra acuzațiilor”.

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție dezbat miercuri ultimul termen în dosarul „Gala Bute” în care Elena Udrea este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

La acest ultim termen, judecătorii îl vor audia pe Felix Tătaru, după care procurorul de ședință și avocații vor ține pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaților.

Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie 2015, fiind acuzată de săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În dosar au mai fost deferiți justiției fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul președinte al FRB Rudel Obreja, Tudor Breazu — administratorul terenurilor de la Nana deținute de Elena Udrea, Ștefan Lungu — fost consilier al lui Udrea, Gheorghe Nastasia — fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ana Maria Topoliceanu — fost director al Companiei Naționale de Investiții, Dragoș Marius Botoroagă — administratorul unei firme.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, și anume, Lungu, Topoliceanu, Nastasia și Breazu, au primit, cu știința sa, sume de bani de la reprezentanții unor societăți comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanțate de ministerul pe care inculpata îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obținute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizația București a PDL și Rudel Obreja).

Fostul ministru al Dezvoltării mai este acuzat că a determinat alți funcționari din minister să își încalce atribuțiile, cu prilejul achiziției de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituției și creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.(Agerpres/FOTO arhiva ziuanews)

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Mărțișorul, simbol al sosirii primăverii

Publicat de , 1 martie 2017, 08:20

Mărțișorul este simbolizat printr-un un șnur bicolor, care este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, după unele tradiții, firul Mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Deși nu se cunoaște cu exactitate de când datează acest obicei, din străbuni se știe că prima zi a primăverii își are originea în credințele și practicile agrare din vechime. Generalizat astăzi la sate și la orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate în alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor care îl poartă agățat în piept una sau mai multe zile. În trecut, mărțișorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor, fete și băieți deopotrivă.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 Martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personifica renașterea naturii, potrivit site-ului traditii.ro. Deși obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotație marțială.

Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și de fericire. Sunt formate dintr-o fundiță roșu cu alb, roșul semnificând iarna, iar albul — primăvara. De fapt, șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiță, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. Mărțișorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie. În trecut, se purta până când primăvara arăta semne clare de biruință: se auzea cucul cântând, înfloreau cireșii, veneau berzele sau rândunelele. Mărțișorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriți sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele și dă-mi albetele”.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață și se purtau la gât. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, simboliza viața, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înțelepciunii bărbatului. Șnurul mărțișorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Pe vremea dacilor, șnurul era alcătuit din alte două culori: alb și negru. O veche legendă spune că Dochia a împletit o funie din ață albă și neagră, pentru a putea, astfel, să țină socoteala zilelor și a nopților și să știe când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopțile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul înghețat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roșu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/. În prezent, șnurul mărțișorului este format dintr-un fir alb și un altul roșu, acesta din urmă simbolizând sângele și sacrificiul.

Șnurul era făcut de femei și era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărțișorul, ci și tinerii și adulții. Mai mult, era legat și la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja. Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui. Mai târziu, alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile din cauza soarelui.

Astfel, tradiția Mărțișorului, inseparabilă de cea a Dochiei carpatice, vine să confirme existența acestui obicei pe meleagurile românești, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci și la aromâni, la bulgari, la macedoneni și la albanezi, având același rol simbolic de alungare a iernii și de întâmpinare a primăverii.(Agerpres/FOTO arhiva agerpres)