21 Mai – Ziua Europeană Împotriva Obezităţii
Publicat de Andreea Drilea, 19 mai 2016, 11:47
‘Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări privind starea de sănătate a populaţiei în secolului XXI. La nivel european procentul de populaţie care suferă de această afecţiune este într-o creştere continuă, fapt extrem de îngrijorător. Ziua Europeană Împotriva Obezităţii aduce laolaltă persoane din toate colţurile continentului, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare şi înţelegere a riscurilor pe care le generează această boală. Studiile efectuate la nivel european prognozează că, până în 2030, peste jumătate din ţările Uniunii Europene vor fi afectate de obezitate, unele dintre acestea ajungând până la 89% populaţie obeză’, afirmă Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, obezitatea este de fapt o problemă de sănătate care atrage după sine complicaţii medicale, dizabilităţi temporare sau permanente, scăderea duratei de viaţă. Nu în ultimul rând, această problemă determină un cost mare pentru întreaga societate deoarece o persoană obeză este predispusă la o serie întreagă de complicaţii medicale.
‘Pentru eliminarea obezităţii este necesară o strategie de tratament bine stabilită, care se aplică în funcţie de particularităţile fiecărui individ. Dietoterapia este prima componentă a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui program nutriţional se bazează pe faptul că fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie medicală, mod general de viaţă şi circumstanţe socio-profesionale) şi de aceea dieta trebuie personalizată, în aşa fel încât să se furnizeze alimente hrănitoare, variate, echilibrate nutriţional în funcţie de nevoile fiecărei persoane implicate în program’, explică nutriţionistul.
O dietă echilibrată ar trebui să acopere cerinţele nutriţionale ale organismului prin: 12-15% proteine, 30-35% lipide şi 50-55% glucide (carbohidraţi). Atunci când pierderea ponderală este impusă, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor, modul de combinare a alimentelor şi frecvenţa meselor sunt principala preocupare pentru a obţine efecte durabile în timp, punctează Alexandrescu.
‘Glucidele consumate trebuie să fie în majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cât mai mult cu putinţă. Glucidele trebuie să reprezinte cel puţin o jumătate din aportul total de trofine (substanţe alimentare) într-o zi, întrucât ele furnizează energie pentru desfăşurarea activităţilor fizice şi de asemenea calmează senzaţia de foame. Caloriile provenite din glucide complexe sunt în general catabolizate, consumate şi nu se vor depune în rezerve de grăsime. Lipidele sau grăsimile sunt o sursă majoră de energie pentru organismul uman, însă nu e singură şi, în plus, o cantitate prea mare de grăsimi (peste 35%) în dietă este dăunătoare, datorită creşterii riscului de hipercolesterolemie’, a explicat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, colesterolul provine din două surse, iar cel mai mult se produce în ficat, prin transformarea diverşilor nutrienţi, în special grăsimi săturate.
‘Din moment ce toate animalele îşi produc propriul colesterol, cealaltă parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit în intestin şi se adăugă la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate conduce la creşterea producţiei de colesterol din organism. Aşadar, prin reducerea cantităţii de grăsimi din dietă se poate menţine nivelul colesterolului sanguin total în limite normale’, a arătat nutriţionistul.
Alexandrescu a spus că grăsimile din dietă ar trebui să provină din carne de pui sau de curcan, peşte, lactate degresate parţial, avocado, ulei de măsline sau alune/nuci şi seminţe crude.
‘Proteinele pot fi consumate în proporţie de maximum 15% din raţia zilnică de trofine. Este recomandat să se consume atât proteine din surse vegetale, cât şi animale. Proteinele animale se găsesc în carne şi produse din carne, peşte, ouă şi lactate. Legumele uscate sunt bogate în proteine, la fel cerealele şi pâinea’, a completat Lygia Alexandrescu.
Ea a precizat că necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe şi cereale, fiecare masă trebuind să conţină un fruct şi o legumă proaspătă.
De asemenea, lichidele consumate trebuie să aducă minim 30-40 ml de apă pe kg corp/zi, apa fiind singurul lichid hidratant, cu adevărat necesar pentru organismul nostru. Astfel, apa minerală naturală de calitate autohtonă trebuie să fie parte din dietă zilnică.
‘Sunt recomandate trei mese pe zi şi câte o gustare între mese şi este foarte important ca fiecare masă să se desfăşoare într-o atmosferă relaxată, pozitivă, fără grabă. Indicaţiile precise şi la obiect în legătură cu regulile de alegere a alimentelor şi cantităţile optime vor fi determinate de particularităţile fiecărui individ’, a subliniat nutriţionistul.
(Agerpres/FOTO arhivă glasul-hd.ro)
