31 august, Ziua Limbii Române și Ziua Limba noastră în Republica Moldova. Stelian Dumistrăcel, doctor în filologie la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 31.08.2020.
Publicat de mihaipohoata, 31 august 2020, 06:59 / actualizat: 31 august 2020, 9:34
În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.
În această zi este prevăzută arborarea drapelului naţional precum şi posibilitatea ca societăţile de radio şi televiziune să preia în emisiunile lor aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, conform lui Herodot și celorlalţi autori antici, erau Traco-Dace, iar ulterior a fot influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele.
O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica), Oltenia, Muntenia și Dobrogea fiind aproape identice, existând și relativ puține regionalisme.
Numele de „rumână” sau „rumâniască” pentru limbă este atestat în secolul al XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești.
Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă.
În Palia de la Orǎștie (1581) şi în Letopisețul Țării Moldovei (1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română.
Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut, prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553).
Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului Pavel Tordaşi.
Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limba maternă.
Româna este, de asemenea, de la 1 ianuarie 2007 una din limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene, la acest moment fiind 24 de limbi oficiale la nivel comunitar.
Ziua Limbii Române se sărbătorește şi în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, la 27 august 1989, limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfinţit şi în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.
În Republica Moldova circa trei sferturi din populaţie consideră româna ca limbă maternă, iar în Transnistria se apreciază că circa 30 % din populaţie vorbeşte limba română.
În zona Timocului, în Republica Serbia, aproximativ 5 % din populaţie este vorbitoare de limbă română, şi, de asemenea, în Voivodina, tot în Serbia (aici româna este limbă oficială) există o populaţie de circa 1,5 % din total care comunică în grai românesc.
Vorbitori de limba română se găsesc în cvasitotalitatea ţărilor lumii, dar procente semnificative se întâlnesc în Cipru – aproape 3% din populaţie vorbeşte limba română, iar în Spania şi Italia – câte 1,5 % din populaţie comunică în română.
Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995 limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România în Israel. În anii noştri procentul de vorbitori de română din Ţara Sfântă a scăzut sub 3%.
Trebuie manţionat şi faptul că în Orientul Mijlociu, există numeroşi arabi (500.000 după unele estimări) care au făcut studiile în România, şi teoretic cunosc limba română.
Interesant este şi faptul că româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.
Ziua Limbii Române este o sărbătoare a spiritului românesc, pentru că ea este efigia cea mai pregnantă a românilor şi rămâne viaţa noastră ca popor, a afirmat preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, în opinia căruia Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi, în ciuda variatelor influenţe.
Care este semnificația Zilei Limbii Române ne va explica Stelian Dumistrăcel, doctor în filologie, astăzi, luni, 31 august 2020, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – garanția trezirii zilnice fără griji, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.
Producător – Horia Daraban.
Surse fotografii: periodicoelrumano.es; jurnalspiritual.eu
