Comisia Europeană, despre PNRR: Vom monitoriza implementarea reformelor și îndeplinierea obiectivelor înainte de a elibera fonduri
Publicat de Lucian Bălănuţă, 17 septembrie 2021, 19:57
Amănunte, în răspunsurile furnizate de Comisia Europeană la întrebările colegului nostru:
Care este situația actuală a Planului de Redresare și Reziliență al României? Există încă observații sau ajustări pe care Comisia Europeană trebuie să le facă asupra documentului livrat de autoritățile române?
Comisia se află în etapele finale de evaluare a Planului de Redresare și Reziliență al României. Dacă vom reuși să încheiem evaluarea în zilele următoare, așa cum este planificat, președintele (n.r. Ursula von der Leyen) va călători la București luni, 27 septembrie, pentru a prezenta evaluarea noastră finală. Nu vom face alte comentarii cu privire la evaluare din moment ce procesul rămâne în desfășurare.
Care este suma finală care va fi dedicată proiectelor României sub umbrela Planului de redresare și reziliență?
România a solicitat granturi de 14,3 miliarde de euro și împrumuturi de 15 miliarde de euro în cadrul Facilității de Recuperare și Reziliență.
În planul României există obiective de investiții legate de sectoare de autostradă. De-a lungul istoriei, țara noastră nu a contabilizat rezultate și un interval de timp foarte eficient pentru finalizarea acestui tip de investiții. Ce se va întâmpla dacă România are nevoie de timp suplimentar pentru a-și îndeplini obiectivele în această chestiune?
Fiecare plan de recuperare și reziliență, inclusiv al României, conține etape și obiective care permit monitorizarea progresului cu reformele și investițiile. Comisia va monitoriza implementarea reformelor și a investițiilor pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a acestor etape și obiective înainte de a elibera fonduri.
Vor exista mecanisme de monitorizare asociate acestui plan. Dacă da, cum va veghea Comisia Europeană la dezvoltarea proiectelor?
Facilitatea de recuperare și rezistență necesită un cadru de control adaptat și proporțional cu natura sa unică. Sistemele naționale de control ale statelor membre vor servi drept instrument principal pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
Statele membre vor trebui să asigure respectarea legislației naționale și a Uniunii, inclusiv prevenirea, descoperirea și corectarea efectivă a conflictelor de interese, corupția și frauda și evitarea dublei finanțări. Li se cere (n.r. statelor) să explice modalitățile relevante din planurile lor de recuperare și reziliență, iar Comisia va evalua dacă oferă o asigurare suficientă. De exemplu, statele membre trebuie să colecteze date despre destinatarii finali ai fondurilor și să le pună la dispoziție la cerere. Pentru fiecare cerere de plată, statele membre vor furniza o așa-numită „declarație de gestionare” conform căreia fondurile au fost utilizate în scopul propus, că informațiile furnizate sunt corecte și că sistemele de control sunt în vigoare, iar fondurile au fost utilizate în conformitate cu normele aplicabile. În plus, Comisia își va pune în aplicare propria strategie de control bazată pe riscuri.
Corespondență de la Bruxelles:
Solicitare de informații (în engleză)
1. What is the current status of Romania’s Recovery and Resilience Plan? This week, after a meeting with president Ursula von der Leyen, RENEW group leader, Dacian Ciolos, declared that the European Commission will approve this document. 2. Are there still any remarks or adjustments that the European Commission need to make on the document delivered by Romanian authorities?
The Commission is in the final stages of assessing Romania’s recovery and resilience plan. If we succeed in concluding our assessment in the coming days, as planned, the President will travel to Bucharest on Monday, September 27, to present our final assessment. We will not make any further comments on the assessment while the process remains ongoing.
3. What is the final sum which will be dedicated to Romania’s projects under the umbrella of the Recovery and Resilience Plan? Romania has requested €14.3 billion in grants and €15 billion in loans under the Recovery and Resilience Facility.
4. In Romania’s plan there are investment goals related to motorway sections. Throughout the history our country did not record a very efficient timeframe for finalizing this type of investments. What will happen if Romania needs extra time to fulfill its objectives in this matter? Each recovery and resilience plan, including Romania’s, contains milestones and targets which allow for monitoring the progress with the reforms and investments. The Commission will monitor the implementation of reforms and investments to ensure the satisfactory fulfilment of these milestones and targets before releasing funds.
5. Will there be monitoring mechanisms associated with this plan. If yes, how will the European Commission watch over the development of the projects? The Recovery and Resilience Facility requires a control framework that is tailored and proportionate to its unique nature. Member States’ national control systems will serve as the main instrument for safeguarding the financial interests of the Union.
Member States will have to ensure compliance with Union and national laws, including the effective prevention, detection and correction of conflict of interests, corruption and fraud, and avoidance of double funding. They are required to explain the relevant arrangements in their recovery and resilience plans, and the Commission will assess whether they provide sufficient assurance. For instance, Member States need to collect data on final recipients of funds and make this available upon request.
For each payment request, Member States will provide a ‘management declaration’ that the funds were used for their intended purpose, that information provided is correct, and that the control systems are in place and funds were used in accordance with applicable rules. In addition, the Commission will implement its own risk-based control strategy.
Lucian Bălănuță
