Anagajaţi ai ISU Bucureşti reţinuţi în dosarul clubului Colectiv

Publicat de , 9 noiembrie 2015, 17:24

Potrivit unui comunicat al DNA, cei doi angajaţi de la ISU sunt acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Procurorii susţin că, în perioada septembrie 2014 – primăvara anului 2015, George Matei şi Antonia Radu, în calitate de ofiţeri-inspectori în cadrul ISU Bucureşti, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că SC Colectiv Club SRL Bucureşti desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Concret, cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, aducându-se astfel atingere drepturilor şi intereselor legitime ale mai multor persoane fizice şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit procurorilor, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, George Matei şi Antonia Radu nu au întocmit niciun act de control şi nu au întreprins vreo măsură pentru ca SC Colectiv Club SRL să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti ca funcţionând fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

DNA arată că prin aceasta s-a asigurat obţinerea unui folos necuvenit în sumă de 62.298 lei pentru SC Colectiv Club SRL, reprezentând profitul pe care această societate l-a realizat de la începerea funcţionării până la data dezastrului din 30 octombrie 2015.

George Matei şi Antonia Radu vor fi prezentaţi marţi Tribunalului Militar Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.

(Agerpres/Foto arhiva jurnalul.ro)

Parlamentul regional catalan a votat pentru începerea procesului de separare de Spania

Publicat de , 9 noiembrie 2015, 14:51 / actualizat: 9 noiembrie 2015, 19:32

Declaraţia de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independenţă speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania şi la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susţinerea majorităţii legislativului regional.

72 de deputaţi (din 135) au adoptat această rezoluţie care lansează un proces ce vizează crearea ‘unui stat catalan independent care ia forma unei republici’.

Susţinătorii unităţii Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfăşurând drapelurile Spaniei şi Cataloniei.

Partidele care sunt în favoarea independenţei faţă de Spania au obţinut majoritatea locurilor din legislativul regional (72 din 135) la alegerile din septembrie din Catalonia, centrate pe chestiunea secesiunii. Ei nu beneficiază însă de majoritatea absolută a voturilor.

Separatiştii susţin că dispun de un sprijin suficient pentru a lansa procesul de independenţă.

Contribuţia Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

Constituţia Spaniei nu permite desprinderea niciunei regiuni, iar premierul de centru-dreapta Mariano Rajoy, al cărui partid va avea de înfruntat alegerile generale din septembrie, a spus că va contesta cât de repede posibil rezoluţia la Curtea Constituţională.

De altfel, la scurt timp după aflarea votului din parlamentul regional catalan, şeful guvernului de la Madrid a anunţat că va depune de urgenţă o contestaţie la Curtea Constituţională pentru a invalida rezoluţia separatistă adoptată luni de legislativul catalan. ‘Voi solicita suspendarea imediată a acestei iniţiative (parlamentare) şi a tuturor efectelor sale’, a spus Rajoy într-o alocuţiune televizată, adăugând că a convocat pentru miercuri o reuniune extraordinară a consiliului de miniştri.

Rezoluţia prevede de asemenea lansarea lucrărilor parlamentare pentru crearea unei administraţii fiscale independente şi a unei securităţi sociale.

Votul survine după ani de tensiuni tot mai puternice între executivul liderului catalan în funcţie Artur Mas şi guvernul central.

El a cerut, fără succes, un referendum pentru autodeterminare, împins de un val separatist alimentat de criza economică şi de o primă decizie a Curţii Constituţionale care a redus competenţele proprii ale regiunii.

La 9 noiembrie 2014, Artur Mas, naţionalist devenit separatist, a ocolit o interdicţie a Curţii Constituţionale, organizând o consultare simbolică – dar interzisă – la care 1,9 milioane de persoane s-au pronunţat în favoarea independenţei.

(Agerpres/Foto arhiva macedoniaonline.eu)