Moţiunea simplă împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, amânată

Publicat de , 8 aprilie 2019, 14:12

Dezbaterea şi votul moţiunii intitulate ‘Justiţia, victimă sigură în mâinile lui Toader’ erau programate iniţial pentru luni, începând cu ora 16,00.

Potrivit unor surse parlamentare, amânarea ar fi generată de absenţa motivată a mai multor senatori, aflaţi în străinătate, absenţă care ar putea genera o lipsă de cvorum în plenul de luni, dar şi agenda ministrului Tudorel Toader, care nu i-ar permite prezenţa, luni după-amiază, în plenul Senatului.

Liderul grupului USR, senatorul Adrian Wiener, a confirmat amânarea dezbaterii moţiunii simple pe Justiţie pentru miercuri.

Tot din cauza absenţei mai multor senatori şedinţa Biroului permanent, programată pentru ora 13,00, nu a mai avut loc.

Semnatarii moţiunii solicită ‘încetarea de urgenţă a imixtiunii în înfăptuirea Justiţiei’, care, potrivit Constituţiei, ‘se realizează doar prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instituţii judecătoreşti’.

PNL şi USR îi cer ministrului Justiţiei să renunţe la ‘modificările nocive aduse legislaţiei penale şi să procedeze la armonizarea acestora cu deciziile CCR, să renunţe la modificările legislative din domeniul judiciar care contravin principiilor unui stat de drept, dar şi modalităţii de înfăptuire a justiţiei şi a statutului judecătorilor, prevăzute de Constituţia României’.

De asemenea, semnatarii îi solicită ministrului Justiţiei să sprijine iniţiativa legislativă a PNL de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie.

(Agerpres/FOTO Radio Iaşi)

Prahova: Pronunțarea asupra cererii DNA de emitere a unui mandat de arestare pe numele lui Sebastian Ghiță, amânată

Publicat de Andreea Drilea, 15 martie 2017, 06:08

Potrivit reprezentanților instanței, pronunțarea a fost amânată pentru miercuri după-amiază.

În același dosar, Tribunalul Prahova a dispus anterior măsura controlului judiciar față de directorul Teamnet, Bogdan Padiu, și de administratorul Asesoft, Cristian Anastasescu.

De asemenea, magistrații au disjuns, la acel moment, cauza privind propunerea de luare a măsurii arestării preventive în lipsă a lui Sebastian Ghiță.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiță a primit în perioada 2007 — 2014, pentru contracte atribuite de instituții și autorități publice unor societăți comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei și zece milioane euro.

„În perioada 2007 — 2015 la nivelul instituțiilor publice și autorităților publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, de către mai multe societăți comerciale cu acest profil de activitate și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale SC International SRL și SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanțate din bani publici și fonduri europene, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăților comerciale (…) și ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins și primit de la reprezentanții firmelor, declarate ulterior câștigătoare ale procedurilor de licitație, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituțiilor și autorităților contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT și/sau să faciliteze derularea în bune condiții, firmelor ai căror reprezentanți fuseseră contactați, anterior, de acesta”, se precizează în comunicatul DNA.

Din comunicatul menționat reiese că, pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește sumele primite, Ghiță a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operațiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparțineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.

Procurorii mai susțin că lucrările inserate în facturile emise de societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale și umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operațiuni care nu s-au derulat în realitate.

„Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăți comerciale au virat către societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet contravaloarea așa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Acești bani reprezintă contravaloarea influenței promise și exercitate de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituțiile subordonate”, se mai menționează în comunicat.

Procurorii mai susțin că, începând cu anul 2010, Ghiță, Padiu și Anastasescu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a continuat să-și desfășoare activitatea până în 2014. Grupul infracțional a fost inițiat și condus de Ghiță, iar ceilalți doi au avut atribuții bine definite și repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obține foloase materiale prin trafic de influență și spălare de bani.

„Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce privește sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiță Sebastian Aurelian a fost acela care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat și ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanților unor firme IT, în scopul facilitării obținerii de contracte finanțate din fonduri publice și derulării în bune condiții a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA, și inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/sau semnarea unor documente justificative fictive”, se arată în comunicatul DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Sentința în dosarul „Gala Bute”, amânată

Publicat de Andreea Drilea, 13 martie 2017, 11:24

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să pronunțe, luni, prima decizie în dosarul „Gala Bute”, în care fostul deputat Elena Udrea este acuzată, printre altele, de luare de mită și abuz în serviciu.

La ultimul termen, din 1 martie, procurorul de ședință a cerut pedepse cu executare spre maximum și în limitele prevăzute de lege pentru Elena Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu și Ștefan Lungu. În schimb, pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Marius Botoroagă, procurorii au cerut pedepse cu executare, dar reduse cu o treime, după ce aceștia și-au recunoscut vinovăția.

Elena Udrea a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că nu a avut nicio ezitare în declarații de când a început această „nebunie”.

„Mi-au trebuit și mie doi ani să văd că la ultima faptă nici măcar nu mai eram ministru când s-a întâmplat. (…) Am constatat și eu că, de fapt, la vremea aceea nu mai eram ministră. Nu poți să fii atât de disperat să acuzi un om încât să nu te uiți la un lucru esențial, dacă mai eram în măsură să săvârșesc presupusa faptă de încercare, tentativă, de a păcăli UE cu fonduri europene. (…) În cei doi ani de când a început această nebunie, nu am o singură ezitare în declarații. Lucrul pe care l-am spus de la început l-am spus permanent, cei care au mințit și-au schimbat de 100 de ori declarațiile. (…) Deci, sentimentul meu este un sentiment bun. Spuneam că m-am bucurat că este un complet format din femei pentru că, cel puțin în ultimii doi ani, am constatat că femeile sunt mai curajoase și mai puternice, cu excepții”, a afirmat Elena Udrea.

Întrebată dacă i-a iertat pe cei care și-au recunoscut faptele în acest dosar, ea a răspuns că da, precizând că și-ar dori ca aceștia să primească o pedeapsă cât mai mică și, dacă se poate, să nu ajungă la închisoare.

„Chiar și așa, în condițiile în care au săvârșit aceste fapte și le-au și recunoscut, mi-aș dori din suflet să primească o pedeapsă cât mai mică și, dacă se poate, fără să ajungă în închisoare. Deci, i-am iertat de mult. Pot să înțeleg slăbiciunile unor oameni, deși, știți cum e, unul toarnă pentru că are copii, altul toarnă că îi e frică să nu ajungă în închisoare, altul spune prostii și minte. Acum, noi, ăștia care nu avem nici copii și avem și onoare, ce să facem? Să ne asumăm toate acuzațiile mincinoase și să fim judecați și să suportăm consecințele faptelor celorlalți?”, a spus Elena Udrea.

Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost trimisă în judecată pe 21 aprilie 2015, fiind acuzată de săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Udrea a stat în arest preventiv în perioada 25 februarie — 7 mai 2015, după care a fost plasată în arest la domiciliu până la data de 16 iunie 2015.

În dosar au mai fost deferiți justiției fostul ministru al Economiei, Ion Ariton, fostul președinte al FRB, Rudel Obreja, Tudor Breazu — administratorul terenurilor de la Nana deținute de Elena Udrea, Ștefan Lungu — fost consilier al lui Udrea, Gheorghe Nastasia — fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ana Maria Topoliceanu — fost director al Companiei Naționale de Investiții, Dragoș Marius Botoroagă — administratorul unei firme.

Tudor Breazu și Rudel Obreja sunt acuzați de complicitate la luare de mită, evaziune fiscală și spălare de bani; Gheorghe Nastasia — luare de mită, Ștefan Lungu — complicitate la dare de mită, Ana Maria Topoliceanu — luare de mită, Dragoș Marius Botoroagă — de dare de mită, Ion Ariton — participație improprie la abuz în serviciu și folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.

(Agerpres/FOTO arhivă romanialibera.ro)