Drumul lung și greu parcurs de atunci a fost supravegheat de ochiul vigilent al Moscovei.
În 2022, Rusia a atacat Ucraina, care a sărbătorit și ea declararea independenței față de Uniunea Sovietică acum două zile. După 30 de ani, independența Ucrainei, dar și a Republicii Moldova, este în pericol.
Este o lecție a istoriei care nu dă pace până când nu e învățată.
Invitat la emisiunea IMPERATIV, vineri, după Radiojurnalul orei 17,00, Radu Popescu, consilier pe probleme de comunicare în Ministerul de externe de la Chișinău. Va interveni, prin telefon, istoricul Armand Goșu, analist politic pentru spaţiul ex-sovietic, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, unde susţine cursurile despre istoria Rusiei şi a URSS.
Emisiunea va fi transmisă și video live pe pagina noastră de Facebook.
La eveniment iau cuvîntul: Ovidiu Buruiană, Alexandru Călinescu, Dorin Dobrincu, Florea Ioncioaia, Armand Goşu şi Adrian Şerban.
*
Volumul apare sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu.
Mihnea Berindei (1948-2016) a fost cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist (în colab., vol. I, 1979-1985, 2010; vol. II, 1986-1989, 2014).
Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi, coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. La Editura Polirom a mai publicat Listele morţii (2008).
Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat articole în reviste de specialitate.
Editorii au mai publicat în 2012, la Editura Polirom: Istoria comunismului din România. Volumul II: Documente. Nicolae Ceauşescu (1965-1971).
„Volumul de faţă, al treilea, conţine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanţi, decisivi chiar în evoluţia regimului comunist din România. Mai multe documente selectate evidenţiază felul în care N. Ceauşescu şi-a consolidat în această perioadă controlul asupra PCR şi asupra braţului său înarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru creşterea fondului în valută şi exportului de către firmele partidului a fost o constantă în sfertul de secol dominat de Ceauşescu. Aceştia sînt anii în care se cristalizează noul cult al personalităţii, rescrierea istoriei intrînd sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, conţine principalele teze, un fel de fire roşii de la Burebista la Ceauşescu. Ele urmează să fie transpuse nu doar în opera istoriografică, în Tratatul de istorie a României, la care lucra Academia şi care n-a apărut decît după colapsul regimului Ceauşescu, ci şi în filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai puţin conturate din panteonul naţional. Istoria a trebuit rescrisă dintr-o perspectivă naţional-comunistă, cum a cerut Ceauşescu. O altă problemă reflectată în documentele publicate în acest volum se referă la «aranjamentele» încheiate cu Israelul şi cu Republica Federală Germania prin care cetăţeni români, etnici evrei sau germani, sînt pur şi simplu vînduţi. Preţurile erau diferite, în funcţie de vîrsta, pregătirea şi profesia lor. Un comerţ care a adus beneficii însemnate Securităţii şi PCR. Eşecul industrializării forţate promovate de Ceauşescu se conturează încă de la începutul anilor 1970. Obsesia obţinerii de valută obligă întreprinderile să-şi asume contracte pe care nu le pot îndeplini. Reapar dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de bază – zahăr, ulei sau banalul usturoi. Ceauşescu a dat vina tot pe populaţie, pe care o acuză că stoca alimente, şi pe cetăţenii străini care s-ar aproviziona din România. În 1974 se discută la vîrful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind amînată.” (Editorii)
*
Vineri, 24 februarie (ora 13:00), la Facultatea de Istorie şi Filosofie, din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Str. Alexei Mateevici, 60, et. 5, sala 535) din Chişinău, are loc lansarea aceluiaşi volum.
Se vor exprima: Igor Caşu, Dorin Dobrincu, Armand Goşu şi Anatol Ţăranu…
#StareaEducației (INTERVIU) Theodor Giurcanu, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor: “Trebuie mult mai bine reglementate acțiunile care duc la aplicarea unei sancțiuni de tipul sălii de detenție, prevedere din noul Statul al Elevului, pentru a nu-l afecta și mai mult pe cel care are tendința de a deranja orele de curs”
În mai puțin de o lună începe școala, vacanța e pe final, iar din toamnă elevii vor avea parte de câteva schimbări survenite prin...
This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.
Strictly Necessary Cookies
Strictly Necessary Cookie should be enabled at all times so that we can save your preferences for cookie settings.
If you disable this cookie, we will not be able to save your preferences. This means that every time you visit this website you will need to enable or disable cookies again.