Iași: 30 septembrie – Noaptea Albă a Galeriilor. INTERVIU cu George Pleșu

Publicat de isoreanu, 25 septembrie 2016, 15:35

Patru galerii vor găzdui expozițiile unor artiști ieșeni: Borderline Art Space, Galeria Aparte (a Universității de Arte “G. Enescu”), MERU și “Theodor Pallady”.

Un aspect inedit este acela că treizeci de ateliere ale unor artiști ieșeni vor putea fi vizitate.

Organizatorul la nivel national este Asociația Ephemair, iar în orașul nostru, Asociația AltIași.

Project managerul asociației amintite și directorul Borderline Art Space, George Pleșu, a vorbit despre acest eveniment într-un interviu acordat Ioanei Soreanu.

Ioana Soreanu: De ce abia acum la Iași, acest eveniment?

George Pleșu: De data asta nu e Iașul pe coada listei, ci pur și simplu a fost un eveniment care, timp de nouă ani, s-a desfășurat la București, a mai fost o încercare, parcă acum un an sau doi, la Cluj, nu a fost foarte reușită și atunci, la ediția aceasta aniversară, s-a hotărât, tot simbolic, să se extindă în alte nouă orașe, să fie zece orașe în total. Însă, a propos de celelalte orașe, pot să spun cu mândrie, că Iașul va fi singurul oraș care va avea și resurse financiare pentru a susține această extindere…

Ioana Soreanu: De unde?

George Pleșu: …și pentru a produce patru expoziții simultan, care vor fi deschise pe 30 septembrie, deci, vinerea viitoare, la ora șapte seara. De unde? Păi, am avut noroc că propunerea Asociației Ephemair de la București, organizatorul la nivel national, a venit în timp, cât să putem scrie un proiect și să aplicăm la finanțarea AFCN, pe care am și obținut-o. Primăria Iași a venit cu cofinanțarea, și astfel, avem buget să facem aceste lucruri de care v-am spus, aceste patru expoziții. Asta nu înseamnă că vor fi doar patru expoziții, vor fi nouă galerii deschise, vor fi peste treizeci și ceva de ateliere de artiști și ateliere de designer, pentru că noi am mers în sensul de artă contemporană în accepțiunea mai largă în care include și partea de design, nu doar partea de artă vizuală, și va fi pentru prima data deschis publicului un nou hub creativ care apare în Iași, Hubrica, în fostul sediu Moldomobila. Deci, cred că din ce-am enumerat până acum, sunt foarte multe motive pentru cei nu neapărat obișnuiți să aibă contact cu arta, dar pentru cei care-și doresc să vadă ce se mai întâmplă, totuși, în Iași, să vină, că o să aibă ce să vadă.

“Noi am urmărit, prin acest proiect, să promovăm scena artistică ieșeană”

Ioana Soreanu: Cine sunt artiștii care vor expune și cine sunt artiștii ale căror ateliere le vom putea vizita?

George Pleșu: E o listă așa de lungă încât n-am să…

Ioana Soreanu: Nu neapărat cu nume și prenume. De unde sunt ei?

George Pleșu: N-am să pot să-i enumăr pentru că sigur aș omite pe cineva și nu aș vrea să fac acest lucru. Toți sunt din Iași, asta a fost condiția de bază a proiectului pe care l-am depus la AFCN deoarece noi ne propunem, nu doar ne propunem, vom și face asta, după ce expozițiile vor sta două săptămâni în Iași, să le itinerăm, astfel, trei dintre ele vor merge la Baia Mare și una dintre ele va merge la Craiova. Deși toți artiștii sunt din Iași, curatorii nu sunt toți, cei care practic…

Ioana Soreanu: Aveți și invitați din străinătate.

George Pleșu: Da, cei care au selectat artiștii și care au creat conceptele expozițiilor sunt doi dintre ei din Iași, dar sunt și unul din străinătate, e vorba de Laura Tammen, o curatoare din Germania, dar care locuiește în Barcelona, și Adrian Băjenoiu din Craiova, care e fostul curator al Pavilionului României de la Veneția, din 2009. Deci, nume importante care vor avea contact, au avut, deja, în august, când au venit și au stat de vorbă cu artiștii, au vizitat ateliere și alte instituții din Iași. Practic, ei au avut contact nemijlocit cu scena artei contemporane ieșene și apoi, automat, vor promova, prin selecția făcută, Iașul și scena ieșeană în alte comunități. Pentru că miza principală a proiectului nu a fost doar de a organiza un eveniment gen festival, care ok, se poate întâmpla, dar care de obicei, aceste festivaluri, dacă nu au un concept clar, nu prea lasă nimic în urmă, adică lumea merge, se simte bine dacă sunt evenimente de calitate, dar doar atât. Noi am urmărit, prin acest proiect, să promovăm scena artistică ieșeană care este, și asta toată lumea o recunoaște, inclusiv finanțatorii AFCN care ne-au acordat finanțarea, este subfinanțată. Adică, dacă în orașe precum București sau Cluj, sunt o grămadă de bani investiți, de la administrația centrală, locală, mai sunt și sponsori acolo care se implică destul de puternic, în Iași, e mai dificil. Și atunci, ne-am dorit foarte mult ca cea mai mare parte din acești bani obținuți să meargă efectiv în producția de expoziții, adică artiștii să poată avea bani să realizeze niște lucrări de artă care altfel ar fi destul de greu de finanțat.

“…nici măcar autorul, în momentul în care el are în minte ceva și transpune acea idee într-o lucrare de artă, el nu mai este stăpân pe înțelesul ei”

Ioana Soreanu: Arta contemporană este mai pretențioasă decât arta clasică. Publicul care gustă acest gen de artă are nevoie de un bagaj de cunoștințe, are alte așteptări chiar. Totuși, acest eveniment își propune să aducă un public foarte larg în galerii și în atelierele artiștilor. Cum se va întâmpla asta?

George Pleșu: Așa este, există această percepție că arta contemporană ar fi, de multe ori am auzit epitetul, “elitistă” sau…

Ioana Soreanu: Elitistă, exact.

George Pleșu: Da. Am mai făcut comparația asta pe care am auzit-o de la un profesor de la Universitatea de Arte și care mi se pare relevantă: e la fel de elitist precum e și o matematică de liceu față de matematica pe care o învățăm în ciclul primar. În sensul că dacă arta figurativă, arta în care vedem, da, un portret, un peisaj, ne putem raporta la ea doar privind-o, în cazul anumitor lucrări, deci, nu tuturor lucrărilor de artă contemporană, că sunt și lucrări de artă contemporană pe care unii le văd și spun: “aaa, dar asta o putea face și nepotul meu”, dacă e vorba de cineva mai în vârstă, sau ”așa puteam desena și eu”. Deci, în afară de aceste lucrări care sunt așa de ușor de înțeles, încât unii se gândesc de ce nu s-au , de ce nu au avut ei ideea să le facă înainte, mai sunt și anumite lucrări care includ niște concepte, niște referințe, poate, la alte lucrări. Și atunci, pentru a putea înțelege, sau nu pentru a putea înțelege pentru că se spune că niciodată nu vom putea descifra sută la sută mesajul exact al unei opere de artă pentru că…

Ioana Soreanu: Categoric.

George Pleșu: …nici măcar autorul, în momentul în care el are în minte ceva și transpune acea idee într-o lucrare de artă, el nu mai este stăpân pe înțelesul ei. Deci, modul în care lucrarea respectivă este receptată ține fix de privitor. Iar privitorul o receptează folosindu-și propria programare culturală, ca să zic așa, propriile cunoștințe, prejudecăți și, de ce nu, repere legate de istoria artei sau de alte lucrări.

Ioana Soreanu: Asta și este frumusețea artei, frumusețea literaturii…

George Pleșu: Și e foarte important de menționat, și am să închei această lungă paranteză despre arta contemporană…

Ioana Soreanu: Dar foarte necesară.

George Pleșu: …și modul de percepere al ei, faptul că dacă de multe ori, la arta pe care noi o percem ca fiind tradițională, haideți să zicem arta de până la începutul secolului trecut, arta modernă, se adresează mai mult unor valori estetice, arta contemporană mizează mai puțin pe estetică, asta nu înseamnă că a renunțat, doar că mizează mai mult pe modalități de influențare a conștiinței privitorului, adică e mai important ca privitorul, după ce vede o expoziție, să se gândească la ce a văzut, decât doar să aibă așa o plăcere “da, ce frumos e portretul” sau…

Ioana Soreanu: Accentul cade pe mesaj, greutatea cade pe mesaj.

George Pleșu: Da, în mod cert, greutatea cade pe mesaj și pe modul în care acest mesaj poate determina anumite schimbări de comportament sau de conștiință în privitor. Dar, ca să aducem o veste bună, că poate a sunat puțin pretențios, pentru a elimina aceste bariere, sau posibile bariere de percepție, noi vom organiza și niște tururi ghidate. Astfel, probabil din oră în oră, un grup de douăzeci, douăzeci și cinci de oameni va avea un ghid care îi va conduce spre cele patru expoziții și care va vorbi, va face o introducere acestor expoziții, în așa fel încât să intermedieze negocierea acestor înțelesuri.

“…în fiecare locație, va exista cel puțin un voluntar care va fi bucuros să răspundă tuturor întrebărilor legate de eveniment”

Ioana Soreanu: Vom avea și hărți, ca să știm cine sunt artiștii care ne vor primi în atelierele lor.

George Pleșu: În seara, în noaptea respectivă, în fiecare locație, va exista cel puțin un voluntar care va fi bucuros să răspundă tuturor întrebărilor legate de eveniment, dar avem ajutorul lor în a distribui cele zece mii de hărți ale tuturor acestor locații și ale detaliilor care însoțesc fiecare locație.

Ioana Soreanu: Mulțumesc foarte mult, George Pleșu, de la Asociația Culturală AltIași.

George Pleșu: Și eu mulțumesc încă o data pentru invitație, și mulțumesc tuturor celor care sunt alături de arta ieșeană.

(Radio Iași/ FOTO Radio Iași, Facebook eveniment)