CNIR: Şase oferte depuse la contractul pentru supervizarea proiectării şi execuţiei pe lotul 2A al Autostrăzii ‘Unirii’

Ofertele depuse sunt de la: Viadif Consult, Civil Engineering Institute ‘Macedonia’ Skopje, TPF Inginerie SRL, IRD Engineering, ca ofertanţi unici şi MGGP (Lider)-Konsent- MGGP Engineering SRL şi Intecsa – Inarsa, S.A.U. (Lider)-Electroproiect, ca ofertanţi în asociere.

Lotul 2A Ditrău-Grinţieş cu o lungime de 37,9 km se desfăşoară în judeţele Harghita şi Neamţ şi reprezintă un proiect cu o complexitate tehnică ridicată pentru că include 19 tuneluri şi 63 de poduri şi viaducte. Lungimea totală a lucrărilor de artă este de 21 kilometri, reprezentând 57% din lungimea întregului lot.

La licitaţia de aproximativ 6,4 miliarde lei pentru proiectarea şi execuţia celui mai lung lot al Autostrăzii Unirii, Compania Naţională de Investiţii Rutiere a primit oferta Asocierii SA&PE (Lider, România)-Tehnostrade SRL- Euro Asfalt D.O.O -Spedition UMB, oferta depusă fiind în etapa de evaluare.

Contractul pentru asigurarea serviciilor de supervizare are o valoare cuprinsă între 64 şi 75 milioane lei (fără TVA), finanţarea este asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027, iar durata este de 118 luni şi include: 14 luni etapa de proiectare, 40 de luni durata de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie.

Serviciile din contractul de supervizare pentru locul 2A Ditrău-Grinţieş sunt: servicii de management de proiect şi consultanţă pentru beneficiar; servicii de supervizare privind obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare pentru derularea contractului.

De asemenea, mai sunt servicii de supervizare a proiectării şi execuţiei lucrărilor la standarde de înaltă calitate, cu respectarea normativelor, standardelor şi a legislaţiei în vigoare, evaluarea şi aprobarea lucrărilor, cantităţilor, materialelor, echipamentelor etc., în calitatea sa de ‘Supervizor’ conform prevederilor Condiţiile Contractului de Lucrări pe durata perioadei de proiectare şi a perioadei de execuţie a lucrărilor, astfel încât antreprenorul să execute lucrări de bună calitate şi să finalizeze proiectarea şi execuţia lucrărilor în perioada specificată în contractul de lucrări.

Totodată, în contract mai sunt servicii de supervizare pe durata perioadei de garanţie a lucrărilor aferente Contractului de ‘Proiectare şi Execuţie Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Secţiunea II: Miercurea Nirajului – Leghin’ – Lot 2A : Ditrău-Grinţieş’, astfel încât antreprenorul să execute lucrările de remediere a defectelor apărute în perioada de garanţie pentru lucrările executate.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

CNIR a lansat licitaţie pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 2 al Autostrăzii Unirii

Tronsonul 2 Târgu Frumos-Leţcani, cu o lungime de 28,6 kilometri, are un cost estimat de 5 miliarde lei iar finanţarea investiţiei este asigurată din fonduri europene, prin Programul Transport PT 2021-2027.

Potrivit sursei citate, în cadrul proiectului, pe traseu, sunt prevăzute următoarele structuri de construcţie: 33 de poduri şi pasaje (cu o lungime totală de 7,8 kilometri/cel mai lung pasaj de 1.130 de metri peste râul Bahlui), două tunele şi trei noduri (Nod Podu Iloaiei, Nod Leţcani, Nod la Drumul de Legătură cu DN 28).

Durata de realizare a întregului tronson 2 Târgu Frumos-Leţcani (28,6) este de 46 de luni (zece pentru proiectare şi 36 de luni pentru execuţie).

‘Pentru a asigura finalizarea în cel mult 14 luni a segmentului de autostradă care va funcţiona ca o centură a localităţii Podu Ilioaiei, CNIR a prevăzut acordarea punctajului suplimentar constructorului care îşi asumă şi prioritizează acest segment cu o lungime de 4 kilometri’, se menţionează în comunicat.

De asemenea, pe durata contractului, vor fi executate, inclusiv: Drum de Legătură cu două benzi cu DN 28 D, în lungime de 5,23 km; Drum de Legătură cu patru benzi cu DN 28, în lungime de 7,6 km; două parcări de scurtă durată, un spaţiu de servicii tip S 3, un Centru de Întreţinere şi Coordonare – CIC.

Anunţul de licitaţie va fi vizibil în SEAP după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar termenul pentru depunerea ofertelor este 24 martie 2025.

Construirea Tronsonului 1 Moţca – Târgu Frumos (27 km), lansat în licitaţie pe 23 ianuarie 2025, şi a tronsonului 2 Târgu Frumos – Leţcani, care asigură legătura municipiului Iaşi la Autostrada Moldovei – A7 şi mai departe la Autostrada Transilvaniei – A3, reprezintă obiective prioritare ale CNIR.

Reprezentanţii companiei de drumuri subliniază faptul că realizarea celor două tronsoane devine o necesitate şi din perspectiva evoluţiei fluxurilor de trafic, în sensul creşterii acestora între Moţca şi Iaşi. Valorile de trafic reprezintă estimările realizate în cadrul documentaţiei de specialitate a Studiului de Fezabilitate.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativ)

Camera de Comerț Iași solicită „imperativ” lansarea licitației pentru segmentul Lețcani-Ungheni din A8

Întrunit în prima ședință din acest an, Colegiul de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a analizat stadiul privind implementarea proiectelor de infrastructură rutieră din Regiunea Nord-Est.

În ceea ce privește Autostrada Unirii, A8, anul 2024 a însemnat lansarea în bună măsură a licitațiilor de proiectare și execuție necesare începerii lucrărilor.

În acest moment, întârzie, însă, publicarea licitației pentru ultimul segment, Lețcani-Ungheni. Această întârziere va afecta competitivitatea și volumul afacerilor din Nord-Estul României, din Republica Moldova și Ucraina, susțin reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Iași.

Mai mult, din cauza acestei întârzieri, podul de la Ungheni, care este deja în curs de proiectare și execuție, nu va putea fi conectat la infrastructura rutieră europeană.

(Radio Iași/FOTO – Comunicat de presă al Camerei de Comerț și Industrie Iași, transmis redacției)

Ofertele pentru construcţia tronsonului Târgu Neamţ-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii se depun până la 24 martie

Publicat de gabrielarotaru, 21 ianuarie 2025, 18:09

‘Până la data de 24 martie 2025 se pot depune ofertele pentru contractul privind construcţia tronsonului Târgu Neamţ-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii (A8)! Contractul pentru construcţia acestui tronson (lansat în licitaţie de #CNIR), cu o lungime de 27 km, are o valoare maximă de 6 miliarde lei (fără TVA), iar finanţarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Pentru etapa de proiectare sunt alocate 10 luni, iar pentru cea de execuţie a lucrărilor sunt alocate 36 de luni.

Pe traseul acestui nou tronson de autostradă vor fi construite inclusiv 36 de poduri şi pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri, 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri şi 3 noduri rutiere (nod Moţca-DN 24, Nod Paşcani-DJ 208 şi nod Târgu Frumos-DN 28 B).

Potrivit şefului de la Transporturi, va fi acordat un punctaj suplimentar ofertanţilor care vor acorda prioritate construcţiei segmentului de 5,5 km care va asigura legătura dintre Moţca (DN 2/secţiunea III a A8, lotul Leghin -Târgu Neamţ) şi secţiunea Bacău – Paşcani a Autostrăzii Moldovei (A7).

Secţiunea Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni a A8 are o lungime de 89 km şi este compusă din 5 tronsoane.

Valoarea estimată pentru construcţia ei este de peste 25 miliarde lei.

Pe întregul traseu al acestei secţiuni vor fi construite peste 110 poduri şi pasaje (cu o lungime de 26 kilometri) şi 14 tuneluri (cu o lungime totală de 6,7 km). (Agerpres/ FOTO Facebook Sorin Grindeanu)

#InfoEconomic Adrian Covăsnianu, vicepreședinte Moldova Vrea Autostradă: ”anul acesta, pentru A8, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada”.

Publicat de hdaraban, 15 ianuarie 2025, 12:48 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 8:26

Dincolo de acest plan, este dimensiunea deschiderii economice pentru regiune, oportunitățile de afaceri care vor căpăta amploare și care vor pune în valoare resursa umană mult mai bine decât se întâmplă acum. Antreprenorii, companiile mai mari sau mai mici din regiunea Moldovei realizează importanța arterelor rutiere, fie și având proiecții pornind de la viitorul efort de reconstrucție a Ucrainei.

La #InfoEconomic, Adrian Covăsnianu, geograf, profesor asociat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” și membru fondator și vicepreședinte al  Asociației Civice Moldova a oferit mai multe informații de actualitate legat de cele două autostrăzi care ar urma să străbată regiunea Moldovei.

Una dintre ele este că, la finalul anului trecut, aproximativ  27% din întreaga Autostradă 7 era executată și poată fi valorificată. În ceea ce privește A8, se așteaptă vești bune referitoarele la secțiunile incluse deja în PNRR, care trebuiau începute deja de anul trecut. În acest sens, se previzionează că, în februarie, va fi deschis șantierul pe segmentul Moțca -Leghin. Mai mult, vine din urmă și sectorul ieșean și se speră anul acesta să fie lansate licitațiile pentru Moțca – Târgu Frumos, Târgu Frumos – Lețcani.

În ceea ce privește avantajele de ordin economic, Adrian Covăsnianu spune că, odată cu finalizarea arterei rutiere spre vest, acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40%, pe ruta Iași – Cluj, și asta, pentru că vor fi ocolite toate localitățile și nu vor mai fi acele curbe sinuoase.

Vicepreședintele asociației Moldova vreau Autostradă precizează că, pentru următoarele săptămâni, ”cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, unde, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.”

O estimare a asociației arată că, pentru A8, anul acesta, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada.

Într-o evaluare personală, Adrian Covăsnianu spune că 2032 este anul ”maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada 7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate.”

Horia Daraban: Vă propun să deschidem dialogul nostru cu evaluare. Am ajuns la jumătatea drumului cu vreuna din cele două autostrăzi ale Moldovei? Mă refer la realizarea lor.

Adrian Covăsnianu: Firește, putem spune că A7 a avansat binișor. Adică, anul trecut am văzut vreo 80 și ceva de kilometri din A7 executați și dați în trafic. Către finalul anului trecut, din calculele noastre, undeva la 27% din întreaga autostradă A7 este, să spunem, executată și poată fi valorificată. Acum, așteptăm să vedem același exemplu și anul acesta, un an, sperăm, la fel de roditor ca anul trecut, pentru că constructorul, care și-a arătat, să spunem, importanța și faptul că lucrează susținut și cu mobilizare adecvată, să replice și anul acesta o experiență similară. Vor fi provocări, bineînțeles, ca și anul trecut, sperăm să le depășească cu succes și anul ăsta.

Horia Daraban: În ceea ce privește A8?

Adrian Covăsnianu: În ceea ce privește A8, aici, veștile bune sperăm să apară în curând, pentru că, dacă ne uităm la secțiunile incluse deja în PNRR, care au fost prinse încă din 2021, trebuiau să-i spunem începute deja de anul trecut. De exemplu, lotul Moțca –  Leghin ar fi trebuit să înceapă undeva în luna august anul trecut. Încă nu știm dacă a fost finalizată proiectarea. Din informațiile noastre, discuțiile oficiale și neoficiale cu compania și cu, să spunem, persoanele interesate, am înțeles că undeva în februarie, anul acesta, ar trebui să vedem efectiv șantierul început pe Moțca -Leghin.

Horia Daraban: Unde sunt demersurile mai dinamice, ca să spun așa, din ceea ce știți dumneavoastră, în ideea că se lucrează, se fac eforturi pentru a se avansa?

Adrian Covăsnianu: Vedem eforturi și pe A7 și pe A8. Sectorul montan este mai avansat, în sensul licitațiilor. Vedem licitațiile care au fost  întârziate, pentru că am vorbit de un studiu de fezabilitate destul de precar, care, cumva, a perpetuat această, să-i spunem, lipsă de interes și de implicare. Dar în ultimii trei-patru ani, se vede o accelerare pe sectorul montan. Era și timpul după atâția ani de stagnare și vine din urmă și sectorul ieșean, cel ce ne interesează pe toți și sperăm anul acesta să vedem primele două licitații lansate, primele două loturi. Mă refer la Moțca cum se vine spre Târgu Frumos și Târgu Frumos spre Lețcani.

Horia Daraban: Am spus în introducerea noastră, în ideea avantajelor economice, aveți date, sunt informații care să scoată în evidență plusurile pentru economia Moldovei, odată finalizate cele două autostrăzi?

Adrian Covăsnianu: E cumva un deziderat. Eu îmi mențin argumentele și am un calendar propriu. Eu mă gândesc la un 2032 maximal pentru finalizarea Autostrăzii 8. Autostrada A7 va fi făcută mai rapid, pentru că deja o vedem în implementare în majoritate. Referitor la avantaje, noi am făcut niște calcule, e clar că distanța timp se reduce. Cel mai important este că acea frână a distanței se diminuează foarte mult, undeva la vreo 40% câștigăm pe deplasare medie, dinspre Iași spre Cluj, pentru că ocolim toate localitățile respective, nu mai avem acele curbe sinuoase. Evităm și Podu Iloaiei, asta, în contextul în care vom avea în integralitate autostrada A8. Beneficiile sunt și pentru persoanele care doar se deplasează în scop turistic, dar cele mai importante beneficii sunt pentru transportatori sau economia reală, cei care produc efectiv bunuri, transportă bunurile și fac schimburi de mărfuri.

Și cu faptul că suntem membri ai spațiului Schengen, autostradă  va avea o valență suplimentară, adică vom vedea beneficiile acesteia și valorificând faptul că nu vor mai stagna mărfurile în zona de graniță. Dar până la graniță trebuie să avem autostradă.

Dacă nu construim Autostrada 8 cât mai rapid, alte regiuni ne-o iau înainte, pentru că, în timpul în care noi milităm pentru A8, alte proiecte, alte zone nu stau. De exemplu, A3 merge în continuare, Autostrada 1 Sibiu-Pitești, la fel. Până la urmă, competiția este și între regiuni și trebuie să ne urmărim interesul nostru regional. Cred eu că valorizarea autostrăzii va fi un bun concret, dar va fi și o provocare pentru autoritățile locale.

Adică, dacă nu reușim pe partea de mobilitate urbană locală să gestionăm acel trafic de mărfuri, să-l diminuăm sau să ameliorăm tot acest trafic în zona urbană, automat, ambuteiajele care le avem momentan la Podu Iloaiei sau în zona periferică, spre Valea Lupului, o să le avem mai în țesutul urban. Cu toții vom căuta acele zone în care vom vrea să intrăm pe autostradă și vom aglomera deja trama stradală existentă, deja ineficientă și automat se va bloca tot orașul. Deci, cumva, va fi o provocare și pentru autoritățile locale. Și aici nu mă refer doar la municipiul Iași, ci  și la autoritățile din zona Pașcaniului, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, pentru că vor fi provocări, traficul va avea o altă dinamică, inclusiv compoziția traficului se va modifica și poate ar fi bine să fie făcute niște studii în acest sens, în care să vedem cum vom integra autostrada, cum o vom valoriza.

Horia Daraban: Apropo de Pașcani, mă uitasem pe o hartă, la sud de Pașcani, dacă nu mă înșel, celebra intersecție, celebrul nod A7-A8. Cu siguranță peisajul economic se va schimba.

Adrian Covăsnianu: Corect. De asta există inițiativă din partea Consiliului Județean de a implementa, în zona respectivă, un parc industrial, de a valoriza această autostradă. E bine ca aceste lucruri să se întâmple cât mai rapid, pentru că autostrada nu stă, ea deja vine, o vedem, se construiește în zona Pașcani. A7 vine dinspre sud și ulterior va veni și dinspre vest A8. Deci trebuie să valorizăm aceste oportunități deoarece cu ele nu ne vom mai întâlni prea curând c și dacă nu suntem atenți la ele, posibil să le ratăm.

Horia Daraban: Mă uitam pe niște date, secțiunea A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni are o lungime de 89 de kilometri, o valoare estimată de peste 25 de miliarde de lei și prezintă o complexitate tehnică ridicată. În ideea sumelor vehiculate, sunt fonduri ca aceste proiecte să fie duse la capăt? Și, în contextul aceste întrebări, poate faceți și o trimitere la rolul fondurilor europene.

Adrian Covăsnianu: Acum putem doar să estimăm sau putem să facem prognoze ce se va întâmpla după. Cel mai important pas pe care noi, ca societate civilă am intenționat să-l realizăm a fost să maturizăm această documentație, adică să ajungem în etapa în care să avem această discuție concretă legată de finanțarea proiectului, pentru că, în general, un proiect se finanțează pe baza unei documentații tehnice concrete, mature, cu un studiu de fezabilitate clar, cu un acord de mediu și mă bucur că în 2024 am finalizat acest demers și acum avem această discuție legată de bani și da, discuția este bună. Cel mai important este să vedem cum va arăta bugetul pe anul acesta. Din analizele noastre, sperăm să fie alocate resurse considerabile pentru partea de proiectare. Aici mă refer la sectorul montan, care, după ce se vor finaliza licitațiile respective, sperăm, fără contestații, va demara acea pe etapă de proiectare, care nu va fi una ieftină, pentru că sectorul montan are și un anumit handicap: nu au fost finalizate acele studii geotehnice și, automat, trebuie să fie alocate resurse suplimentare corespunzătoare realizării acestor etape restante.

Dacă ne uităm pe cifre, sectorul montan înseamnă undeva la vreo 6 miliarde de euro, sectorul, ieșeam tot pe acolo. Ai 11-12 miliarde. Grosso modo, dacă ne uităm pe axele de finanțare, avem Programul Transport și el are o sumă finită, ne uităm pe Prioritatea unu, dacă nu mă înșel,  sunt vreo 4 miliarde, cu supracontractare, ajungem celor 12 miliarde.

Deci calculul simplu este că întregul program ar acoperi autostrada A8, dar, bineînțeles, în același timp, vorbim de o întreagă rețea, vorbim de întregi regiuni care construiesc autostrăzi și care folosesc aceleași fonduri. Și discuția este una utilă. Anul acesta, presiunea pe bugetul de stat, care include componenta de finanțare din fonduri europene, împrumuturi bancare, co-finanțări și alte forme de finanțare, nu va fi una mare, pentru că anul ăsta, din A8 în principiu vom avea, sperăm, în proiectare sectorul montan, pentru sectorul ieșean să finalizate licitațiile, iar la capetele din PNRR nu ar trebui să fie surprize, fiind pe PNRR, chiar dacă vorbim de niște împrumuturi, sunt niște angajamente mai concrete, pentru că sunt niște contracte semnate. Deci, dacă fac o prognoză sau estimare, ar trebui măcar la vreo 800-900 de milioane de euro să fie bugetat pentru întreaga A8 care să ne ofere, și aici includ și capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada A8.

Horia Daraban: În ceea ce privește finanțarea, îmi dau seama că provocările strângerii fondurilor pentru investițiile despre care vorbim, vor apărea 2026, 2027.

Adrian Covăsnianu: Da, pentru că și A8 va intra în partea lui concretă de execuție, cu lucrări energofage. Vorbim de tuneluri, vorbim de viaducte întregi, lucrări de artă, dar în același timp și Autostrada 1 Sibiu-Pitești va ajunge să muște din Carpații Meridionali și, automat, lucrările vor fi mai de amploare. Va intra și Autostrada 13 Sibiu-Făgăraș în execuție, inclusiv drumul expres, de la Oradea spre Arad, alternativa Techirghiol și salba de drumuri expres inclusiv din zona noastră, a Moldovei. Toate vor alerga pe același culoar și vor consuma resurse din bugetul de stat. E posibil, la un moment dat, în 2026 spre 2027 să ajungem în situația în care se va prioritiza.  Și atunci prioritizarea asta trebuie făcută pe niște criterii clare de convergență economică, de respectare a master planului și aici mă refer la angajamentele noastre ca țară față de Comisia Europeană, care ne finanțează aceste proiecte și de respectare a coridoarelor, pentru că avem și un avantaj, chiar dacă suntem cumva periferici, totuși suntem avantajați că suntem pe coridoarele europene. Deci, automat, suntem prioritari și trebuie să respecte inclusiv statul român această prioritizare, inclusiv investițională.

Horia Daraban: În ideea prioritizării investițiilor, lucrărilor, ce rol are, ce rol își poate asuma mediul asociativ, mediul de afaceri din zona Moldovei în a oferi justificări, motive, guvernanților să susțină financiar proiectele?

Adrian Covăsnianu: Noi vom face ce am făcut și până acum: vom veni cu soluții, cu know-how. Chiar am promovat, de-a lungul timpului, dacă vă aduceți aminte, inițiativa cu introducerea capetelor A8 în PNRR aparține Asociației Moldova Vrea Autostradă. Acum, fiind în etapa de execuție, în principiu, noi vom monitoriza din aer și din de la sol. Dar dacă simțim derapaje, în sensul că nu vom vedea alocate resurse considerabile pentru implementarea autostrăzii A8, dacă vom vedea că prioritățile se schimbă în timpul jocului, atunci vom avea reacții în acest sens. Vom atrage atenția dacă simțim că proiectul Autostrăzii 8 este tras pe o linie moartă sau e, cumva, secundar, că nu mai este o prioritate pentru ei. Momentan, nu avem motive să spunem acest lucru, dar veghem periodic la implementarea proiectului.

Horia Daraban: Așadar, în perioada următoare….

Adrian Covăsnianu: Ne uităm atent pe proiecția de buget. Din câte am înțeles, undeva pe la 27 ianuarie ar trebui să avem o primă proiecție pe bugetul acesta, să vedem ce sume avem alocate. Și aici mă refer la credite bugetare, nu credite de angajament, care sunt, să spunem, sume mai certe pentru autostrăzi și nu doar pentru autostrăzi. O să ne uităm atent și pe partea de infrastructură feroviară, care, mai nou, devine mult mai importantă în contextul dat și, de ce nu, în contextul eventual al reconstrucției Ucrainei.

Horia Daraban: Legat de infrastructura feroviară, un element pe ce ar trebui să se meargă?

Adrian Covăsnianu: Ar trebui să vedem și aici lansate licitațiile pentru sectorul de la Roman – Iași-frontieră, pentru că, recent, am avut inclusiv obținerea acordului de mediu pentru studiul de fezabilitate. În același timp, Magistrala 500, de la Ploiești până la Suceava, are toate studiile de fezabilitate finalizate și așteptăm licitațiile de proiectare și execuție. Chiar a fost lansată o mică bucățică, zona de frontieră Dărmănești spre Vicșani, unde vedem lansată o licitație recent de către Compania de Căi Ferate, pe partea de electrificare, adică vedem eforturi în acest sens și sperăm că aceste eforturi să se multiplice.

Horia Daraban: De ce importante aceste modernizări?

Adrian Covăsnianu: Sunt foarte importante, pentru că suntem în urmă cu viteza comercială, suntem în urmă cu transportul de mărfuri, avem altă capacitate de rezolvat, adică transportăm mai mult, mai mult și chiar mai ieftin față de autostrăzi. Suntem și pe un sector important, pentru că Ucraina chiar dacă are un război în interiorul statului său, totuși, sectorul feroviar nu este neglijat, au investit în același timp și au o viteză comercială destul de bună. Sperăm și noi să venim cu aceste viteze, să fim competitivi atât față de ei, cât și față de Occident, dar e nevoie de investiții majore, concrete.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Secţiunea Târgu Neamţ-Leţcani din Autostrada A8 intră în procedura de licitație

Președintele Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Ruitere, Cătălin Urtoi: Este o hotărâre de CA pe care eu am și semnat-o, am transmis-o mai departe către Executiv, urmând ca Executivul, începând de mâine, să o transmită către Agenția Națională de Achiziții Publice pentru a începe procedura de licitație, de proiectare și execuție pentru cele două tronsoane.

Constantin Mihai: Practic, se demarează etapa de legare – Lețcani de Moțca.

Cătălin Urtoi: Exact. Se demarează această etapă, urmând ca după finalizarea licitațiilor, vor fi două caiete de sarcini, deci după finalizarea licitațiilor, să se treacă la semnarea contractelor de proiectare și execuție. Vom avea două contracte de proiectare: un contract de la Moțca până la Tg. Frumos, în care proiectarea este 10 luni, execuția 36 de luni, și al doilea contract, pe celălalt tronson, de la Tg. Frumos la Lețcani, care, la fel, proiectarea este 10 luni, și execuția – 36 de luni.

(Radio Iași/Constantin Mihai/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Documentaţia pentru secţiunea Târgu Neamţ-Leţcani din A8, finalizată

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a CNIR, după primirea aprobării din partea CA, până la sfârşitul săptămânii, documentaţia pentru proiectarea şi execuţia lotului 1 va fi transmisă, spre validare, către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP).

Pentru tronsonul 1 (27 km), CNIR a inclus în documentaţie (Cerinţele Beneficiarului) acordarea punctajului suplimentar constructorului care îşi asumă finalizarea înainte de termen a sectorului de autostradă de aproximativ 5 kilometri între Moţca şi Autostrada Moldovei A7 (nodul turbion de lângă Paşcani), iar pentru tronsonul 2 (28,6 km) a segmentului din autostrada A8 care va deservi ca variantă ocolitoare localitatea ieşeană Podu Iloaiei.

‘Pentru a asigura corelarea proiectului Autostrăzii Unirii cu Podul peste Prut de la Ungheni, CNIR lucrează la o nouă lotizare, care să permită conexiunea podului la viitoarea autostradă şi la reţeaua rutieră existentă’, se arată în postare.

Secţiunea A8 Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni are o lungime de 89 de kilometri, o valoare estimată de peste 25 miliarde lei şi prezintă o complexitate tehnică ridicată. Pe traseu sunt prevăzute peste 110 poduri şi pasaje cu o lungime de 26 kilometri şi 16 tuneluri cu o lungime totală de 6,7 km.

‘Având în vedere complexitatea proiectului pentru secţiunea Leţcani – Iaşi – Ungheni (33 km), analizăm şi pregătim temeinic documentaţiile pentru lansarea licitaţiilor de proiectare şi execuţie. Dorim să prezentăm antreprenorilor un caiet de sarcini riguros întocmit care să asigure dezvoltarea proiectului autostrăzii la cele mai înalte standarde de calitate’, a afirmat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)