Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917, de Andrei Cușco și Victor Taki – subiect al emisiunii Dialog intercultural din 14 iunie a.c., h 20 și 30 de minute, cu Dumitru ȘERBAN
Publicat de gabrielarotaru, 13 iunie 2024, 12:57
Autorii acestuia sunt istoricii Andrei Cuşco și Victor Taki. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Cartier din Chișinău. Au vorbit Andrei Cuşco, unul dintre autorii volumului, Alexandru-Florin Platon, Mihai Chiper și Florea Ioncioaia, cel care, aproape de finalul emisiunii, ne creionează o imagine succintă a cărții. Moderator al evenimentului a fost istoricul Flavius Solomon.
Lansarea cărții s-a desfășurat, la Iași, nu demult, în Sala de Conferinţe a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Str. Codrescu, Nr. 6, Pavilion C.
Înaintea lansării volumului Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917, am invitat la dialog pe istoric Andrei Cușco.
Până a începe dialogul cu domnia sa, îi creionăm un un portret biografic și profesional.
Andrei Cușco s-a născut în anul 1982, în Chișinău, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova în iunie 2001, după care a urmat studii de masterat la Departamentul de Istorie a Universității Central-Europene (CEU), Budapesta. Andrei Cușco și-a obținut doctoratul în istoria comparată a Europei Centrale, estice și sud-estice, la Departamentul de Istorie a Universității Central-Europene, în anul 2008. Interesele sale de cercetare se axează pe istoria Basarabiei între anii 1812 și 1918, istoria modernă a Europei de Est, istoria comparată a imperiilor din spațiul Eurasiei, istorie intelectuală și istoriografie.
În ultimii ani, Andrei Cuşco a lucrat pe teme legate de geografia simbolică a Basarabiei, viziunile concurente asupra acestei regiuni articulate în Imperiul Rus și România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, precum și asupra unor subiecte mai largi din domeniul istoriei intelectuale din cele două spații.
Din septembrie 2008 a fost lector, iar din septembrie 2016 până în august 2021 – conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Din luna iunie a anului 2018 este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române (Iași), la început în cadrul proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, iar din ianuarie 2021 – cercetător științific (CS) în cadrul Departamentului de Relații Internaționale al Institutului.
Este co-editor la cinci volume colective coordonate în colaborare și autor al unui număr de peste 60 de articole și studii științifice, apărute în diverse reviste și culegeri atât din țară, cât și din străinătate.
Andrei Cușco ne povestește despre originea cărții de față, volum care face parte dintr-un proiect mult mai larg; interlocutorul nostru ne creionează o imagine a subiectului volumului iar, mai apoi, ne vorbește despre conținutul capitolului VI din volum, capitol intitulat Problema sudului Basarabiei și „războiul diplomatic” ruso-român din anul 1878.
În ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, relatăm de la prezentarea volumului Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917. Traducere din limba rusă de către Vsevolod Ciornei. Autorii acestuia sunt istoricii Andrei Cuşco și Victor Taki. Cartea a văzut lumina tiparului (2024) la Editura Cartier din Chișinău.
Stăm de vorbă cu istoric Andrei Cușco, unul dintre autorii cărții Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917. Raportat la perioada la care facem referire, de la interlocutorul nostru aflăm amănunte despre situația oamenilor (boieri și țărani) din ținuturile Basarabiei.
Mai aflăm răspuns la întrebarea: Cui ne adresăm prin intermediul volumului de față?
Până a sta de vorbă cu domnul profesor Florea Ioncioaia de la Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, despre volumul Basarabia în componenţa Imperiului Rus, 1812-1917 (traducere din limba rusă de către Vsevolod Ciornei, semnat de către Andrei Cuşco și Victor Taki) amintim, pentru a vă stârni interesul, capitolele cărții: De la zona frontalieră otomană la regiunea periferică rusă; Basarabia în geografia simbolică a Imperiului Rus de la începutul secolului al XIX-lea; Integrarea Basarabiei în spațiul politic al Imperiului Rus; Basarabia în spațiul social al Imperiului Rus. Nobilimea, capitole semnate de către istoric Victor Taki; Administrarea diversității le periferia Imperiului, capitol semnat de către Victor Taki și Andrei Cușco; Problema sudului Basarabiei și „războiul diplomatic” ruso-român din anul 1878, semnat de către Andrei Cușco; Basarabia la începutul secolului XX: de la progromul din anul 1903 până la prima revoluție rusă (Andrei Cușco cu participarea lui Oleg Grom); „Ritualurile” imperiului și națiunii în contextul basarabean la începutul secolului XX, de Andrei Cușco; Basarabia în preajma și în timpul Primului Război Mondial (Andrei Cușco cu participarea lui Oleg Grom) și Basarabia în anii 1917-1918: de la revoluția rusă la „România Mare”, ultimul capitol semnat de către Andrei Cușco.
În cele ce urmează, domnul profesor Florea Ioncioaia ne oferă amănunte concrete despre lucrarea de față, spunându-ne cui este adresată; pe scurt, invitatul nostru ne vorbește despre cei doi autori, dar ne punctează și câteva amănunte despre metoda de lucru a celor doi istorici.
Domnul profesor Florea Ioncioaia de la Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, ne mai vorbește despre structura cărții, cu accent pe primele două capitole ale acesteia, părți intitulate: De la zona frontalieră otomană la regiunea periferică rusă; Basarabia în geografia simbolică a Imperiului Rus de la începutul secolului al XIX-lea (de Victor Taki). Celelalte capitole, după cum ne precizează invitatul nostru, tratează teme interne ale Basarabiei din perioada la care facem referire.
Raportat la cele prezentate, încheim prin câteva cuvinte care aparțin autorilor volumului: Basarabia sub stăpânire rusă era un spațiu „de tranziție” între periferiile occidentale ale imperiului și Noua Rusie (Novorossia), teritoriu supus unui intens proces de colonizare. Acest statut special se evidenția la nivel simbolic, administrativ şi legislativ. La începutul secolului al XIX-lea, regiunea s-a integrat treptat în spațiul mental, politic și social al Imperiului Rus. Pe parcursul secolului s-au produs schimbări fundamentale în limbajele de descriere și percepție a Basarabiei, legate de două concepții alternative ale spațiului imperial rus. Primul model accentua importanţa „privirii directe” a demnitarilor imperiali, în timpul călătoriilor frecvente în regiune din primele decenii de după anexare. Al doilea model, dominant după 1860, se baza pe viziunea rațională, abstractă și impersonală a birocrației moderne, pe conceptele de uniformitate și transparență administrativă. După 1862, Basarabia devine o regiune contestată, un obiect al „concurenței simbolice” dintre Rusia și România modernă, fiind singurul teritoriu rus disputat între imperiu și un stat-națiune. Pe baza abordărilor teoretice recente, volumul reevaluează critic narațiunile și interpretările istorice tradiționale privind evoluția Basarabiei în componența Imperiului Rus (Andrei Cușco, Victor Taki).
Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu temele prezentate – și sigur am făcut-o – vă invit ca vineri, 14 IUNIE 2024, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.
Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
.
