(VIDEO) BBC: Florin Morariu, bucătarul din Iaşi care a devenit erou după ATACUL din Londra
Publicat de Lucian Bălănuţă,
5 iunie 2017, 14:13 / actualizat: 5 iunie 2017, 19:23
Tânărul a povestit cum l-a lovit pe unul dintre terorişti cu o ladă de pâine și a explicat că intervenţia sa a fost pentru a ajuta o persoană care tocmai fusese înjunghiată.
Povestea lui Florin Morariu a fost relatată de The Daily Mirror, de The Telegraph, The Sun, în timp ce multe alte publicații au preluat interviul acordat Associated Press.
Momentele surprinse de tânăr în timpul atentatului, mai jos
Proprietarii castelului – Răzvan și Gabriela Vasile – au început construcția în 2014, cu ajutorul arhitectei Ileana Mavrodin.
Castelul va funcționa ca hotel, iar turiștii au auzit deja de el și vin să-i facă poze. Cele 10 camere ale viitorului hotel nu au finisaje moderne, nu s-au folosit vopsele industriale, nu există aer condiționat, iar pe timp de iarnă camerele vor fi încălzite cu lemne de foc.
CORUL DE COPII RADIO cântă în FINALA de la MUNCHEN a Concursului „LET THE PEOPLES SING”
Publicat de ,
11 octombrie 2015, 19:50
CORUL DE COPII RADIO, dirijat de VOICU POPESCU, s-a calificat alături de alte 8 ansambluri din întreaga lume, în finala de la MUNCHEN a uneia dintre cele mai prestigioase competiţii corale internaţionale: LET THE PEOPLES SING. Concursul este un apreciat eveniment din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union). Participarea Corului de Copii Radio la competiţia internaţională este posibilă cu sprijinul sponsorilor: BRD – Groupe Société Générale, EurolinesRomânia, Fundaţia Vodafone România, Carrefour România.
Duminică, 11 Octombrie 2015, Corul de Copii Radio dirijat de VOICU POPESCU va evolua în finala de la München în cadrul categoriei „Coruri de copii şi tineret”, într-un concert public în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze, eveniment difuzat live de postul BR-KLASSIK şi înscris în Stagiunea Euroradio 2015-2016. Pentru prima oară în istoria competiţiei, finala concursului va fi difuzată live video pe site-ul posturilor de radio ce fac parte din Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune. Aşadar, veţi putea fi alături de Corul de Copii Radio urmărind în direct video finala pe site-urile Radio România Cultural şi Radio România Muzical.
În programul Corului de Copii Radio pentru finala competiţiei se regăsesc două piese: Salve Regina – Javier Busto şi Ofranda copiilor lumii – Sabin Păutza, moment îmbogăţit cu o regie de mişcare, concepută chiar de membrii ansamblului.
Cu o seară înaintea finalei, sâmbătă, pe 10 octombrie, Corul de Copii Radio este invitat în festivalul dedicat muzicii corale de la Munchen, de asemenea organizat de Radiodifuziunea Bavareză, în cadrul căruia vor evolua o parte dintre corurile ce intră în finala concursului în ziua următoare, Corul Radiodifuziunii Bavareze (Chor des Bayerischen Rundfunks) şi doi câştigători ai competiţiei din 2013 (organizate la Luxemburg): Voices In Time şi corul de copii Amics de la Unió. În cadrul festivalului, ansamblul Radio România va prezenta 4 titluri: Mihai Moldovan – Oşeneasca, Gabriel Fauré – Cantique, Dragoş Alexantrescu – Tatăl nostru şi Anton Zeman – Joc din Oaş.
În 2015, Corul de Copii Radio împlineşte 70 de ani de existenţă, moment deja marcat prin participarea în Grecia, la Volos, în concertul de deschidere al Festivalului Internaţional de Muzică Evmelia, prin concertul aniversar “70 DE PRIMĂVERI” susţinut pe 25 aprilie 2015, la Sala Radio şi prin participarea la Festivalul “George Enescu” 2015. În prezent, Corul de Copii Radio este condus de dirijorul Voicu Popescu. Începând din anul 2014, la pregătirea Corului de Copii Radio lucrează şi pianista Magdalena Faur, care acompaniază repetiţiile şi concertele ansamblului. Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, în Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea, în 2004, de către Federaţia Corurilor din Uniunea Europeană, a titlului de AMBASADOR CULTURAL AL UNIUNII EUROPENE.
Organizată la interval de doi ani, competiţia LET THE PEOPLES SING a fost iniţiată în 1961 de către BBC (British Broadcasting Corporation – Londra) şi a fost la început derulată doar la nivel naţional, până în anul 1966 când a devenit o manifestare internaţională, competitorii fiind propuşi de Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.
Semifinala concursului s-a desfăşurat la München în datele de 22 şi 23 ianuarie 2015. Dintre cele 19 ansambluri corale propuse de 13 organizaţii afiliate Uniunii Europene de Radio care au participat la această etapă, juriul internaţional a selectat – în urma audierii înregistrărilor radio – 9 ansambluri din Danemarca, România, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Letonia, Suedia, Bulgaria şi Marea Britanie. Radiodifuziunea Bavareză din München, Germania (BR) organizează şi coordonează ediţia 2015 a acestei competiţii deschise corurilor de amatori.
Responsabili ai poliţiei au precizat pentru BBC că vedeta britanică ar fi murit din cauze naturale.
‘Sunt tristă şi şocată de această veste despre buna mea prietenă Cilla’, a scris pe Twitter actriţa Joan Collins.
‘Era o bună prietenă şi îi vom simţi lipsa’, a scris bateristul grupului Beatles Ringo Starr, transmiţând totodată condoleanţele sale familiei.
Paul McCartney a transmis pe contul său de Twitter un mesaj plin de emoţie pentru Cilla Black, pe care a cunoscut-o în clubul Carven din Liverpool, subliniind că a fost un privilegiu să o cunoască şi să o îndrăgească.
Cilla Black, născută Priscilla White, a devenit cunoscută în anii ’60 şi ’70 cu hiturile ‘Anyone Who Had a Heart’ şi ‘You’re My World’.
A fost descoperită în clubul Cavern din Liverpool de managerul grupului Beatles Brian Epstein, ulterior semnând un contract de promovare cu acesta.
A prezentat show-ul ‘Cilla’ de la BBC (1968-1976), ulterior în anii ’80 şi ’90 a fost gazda concursului de televiziune ‘Blind Date’.
Cum şi în ce fel se vor schimba mijloacele de comunicare în anii următorii?
Publicat de ,
1 iulie 2015, 13:09 / actualizat: 1 iulie 2015, 14:16
Reprezentanti ai industriei media de pe patru continente discuta pe marginea provocărilor la care trebuie să facă faţă radiodifuzorii, în contextul dominaţiei din ce în ce mai accentuate a altor mijloace moderne de comunicare, cum ar fi internetul sau telefonia mobilă.
Am rezumat cateva impresii de la dezbaterile de ieri.
Ovidiu Miculescu, Radio Romania: “Tehnologia a luat-o înaintea conţinutului şi trebuie să ne adaptăm toţi la această explozie de tehnologie, pentru că, dacă nu, vor apărea probleme. Doi, în multe părţi din lume industria de media a înţeles că trebuie să facă corp comun ca să se apere împotriva giganţilor globali, gen Facebook, Netflix, Youtube sau Google, şi pentru asta trebuie performat şi trebuie găsite soluţii. Şi cred că, în pofida tuturor acestor performanţe tehnice, spiritul televiziunii şi al radioului este pe mâini bune. Adică majoritatea vorbitorilor – şi sunt oameni cu experienţă extraordinară, oameni care conduc organizaţii, oameni care au o viaţă lungă în media – toţi, direct sau printre rânduri, au exprimat acest lucru: indiferent de cât de puternic este asaltul tehnologiei, spiritul radioului şi al televiziunii este pe mâini bune.”
Javad Mottaghi, ABU: “Suntem aici pentru a promova dialogul, pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific.”
Toshiyuki Sato, NHK- Japonia: “Se pare că industria tradițională de broadcasting se erodează, dar ne păstrăm leadershipul, pentru că introducem noile tehnologii. Noi am introdus HD-ul în televiziune, astfel că într-un fel sau altul am supraviețuit. Cînd transmiți știri, când faci emisiuni, este nevoie de profesionalism, astfel că într-o mare de oferte de pe piață oamenii își aleg un conţinut cu cât mai multă substanţă. Radioul vă oferă un fel de imagine audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze. Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.”
Graham Ellis, BBC: “Cred că pentru mass-media publică este important să-și amintească de fapt ce o diferenţiază de mass-media pur comercială. Și, dacă ne uităm cu atenție, vedem că este vorba despre modul în care media publică este direct răspunzătoare în fața publicului. Este vorba despre telespectatori și radioascultători ca şi cetăţeni, nu doar de clienți, și trebuie să ne reamintim că avem datoria să reflectăm întreaga societate din ţările noastre, nu doar să oferim știri bune și independente, informații politice, ci totodată să arătăm societatea înapoi ei însăşi, prin artă, prin cultură, prin muzică.”
Steve Robinson, WFMT- SUA: “Avem o șansă imensă, avem streeming, avem podcast. Un podcast, un documentar a avut 40 de milioane de downloadări în 3 luni. Este foarte mult, e de calibrul Superbowl. Noi suntem parte a media. Programul meu explorează muzică, arhiva noastră are 200 de săptămâni de programe, mii de ore de înregistrări. Avem 2 mii de abonați. Cred că noi ieșim întăriţi.”
Astazi se vor discuta alte trei subiecte de interes atat pentru comunitatea media cat si pentru publicul sau: jurnalism cetăţenesc şi social-media, rolul furnizorilor de servicii radio-tv în caz de dezastre si modul in care ar putea fi gestionate si distribuite informatiile pe pietele media din Asia si Europa in anul 2020. (radioregional.ro/ FOTO radioregional.ro)
Conferința ABU Media 2020: Interviu cu Graham Ellis de la BBC
Publicat de andreeadaraban,
30 iunie 2015, 23:50 / actualizat: 1 iulie 2015, 7:22
Interviu cu Graham Ellis de la BBC
Reporter: Domnule Graham Ellis, vedem acum un asalt din partea Google şi a altor platforme puternice de internet împotriva mediei tradiţionale şi în special împotriva radioului. Există o strategie în Europa şi la BBC pentru contracararea unei astfel de situaţii? Graham Ellis: Trebuie să recunoaştem faptul că sunt mai multe deschideri pe piaţa noastră de profil şi fiecare oferă ceva nou, ceva diferit. Consider că important pentru serviciul public de media este să nu uite ce diferenţiază media publică de media comercială. Dacă analizăm acest lucru, vedem că este vorba de responsabilitatea faţă de ascultători, este vorba de exprimarea viziunilor şi opiniilor ascultătorilor şi cetăţenilor şi nu despre exprimarea viziunilor clienţilor. Este vorba despre a ne aminti că avem o datorie, aceea de a reflecta toate aspectele societăţii din ţările noastre şi acest lucru înseamnă nu numai livrarea de ştiri bune şi independente, informaţii politice, dar înseamnă şi reflectarea societăţii prin arta sa proprie, prin cultura sa, prin muzica sa. Facem acest lucru în Marea Britanie, ştiu că faceţi acest lucru şi aici, în România. Am fost foarte impresionat, de exemplu, de proiectul dumneavoastră „Pianul călător” şi felul în care este recepţionat şi primit, mai ales în comunităţile rurale din România. Reporter: În cadrul acestui „asalt”, oamenii primesc foarte multe informaţii în fiecare zi, dar consider că unii ar trebui să pună aceste informaţii într-o ordine. Putem fi noi oare acestă media care să pună în ordine ştirile? Graham Ellis: Da, sigur. Consider că radiodifuzorii publici, radiodifuzorii naţionali vor avea întotdeauna un simţ foarte bun cu privire la ce doreşte ţara, la ce doresc cetăţeni. Din acest punct de vedere da, noi ordonăm informaţiile. Reporter: Cum se vede Radio România de la Londra şi cum se vede de la Geneva? Graham Ellis: Ei bine, nu sunt deloc un expert în Radio România, dar părearea noastră este că aici, în România, aveţi o cultură foarte sănătoasă şi vibrantă a radioului, în general şi, în cadrul acestei culturi, Radio România îşi recunoaşte misiunea sa publică şi joacă un rol important în ce priveşte interesul naţional, prin prisma serviciului public de radio. La Geneva, Radio România a fost şi continuă să fie un membru important al Uniunii Europene de Radio (EBU), este membru activ şi nu doar în sensul formal, ci în sensul că preşedintele director general, domnul Ovidiu Miculescu, este implicat constant în reuniunile şi discuţiile noastre. Din acest punct de vedere, Radio România este un participant extrem de activ şi suntem foarte onoraţi de acest lucru. Reporter: Din punct de vedere democratic, putem spune că Radio România a păstrat o cale dreaptă? Graham Ellis: Vă rog? Reporter: Vorbind despre democraţie, Radio România poate reprezenta o linie directoare pentru democraţia dreaptă? Graham Ellis: Ei bine, consider că toate serviciile publice de media, inclusiv Radio România, au o datorie-cheie de a contribui la democraţie prin asigurarea că cetăţenilor li se livrează informaţie independentă care le permite să ia decizii democratice potrivite. Reporter: Şi ultima întrebare, dacă îmi daţi voie. Aici, la Bucureşti, am adus împreună Asia şi Europa. Este bine? Nu este bine? Este o formulă şi pentru o dată viitoare… nu ştiu. Graham Ellis: Este un lucru foarte bun acesta. Am vorbit mai devreme, în cadrul lucrărilor conferinţei, despre impactul giganţilor globali de internet asupra mediei naţionale şi este foarte clar că ei au mai mulţi bani decât avem noi, radiodifuzorii naţionali luaţi individual. Consider că este foarte important ca serviciile publice de media să colaboreze unele cu altele pentru a-şi influenţa reciproc balanţa financiară. Deci, dacă privim la venitul companiei Google, să spunem, veniturile acesteia se ridică la aproximativ 60 de miliarde dolari pe an. Dacă privim la BBC, ca unul dintre marii radiodifuzori din Europa, veniturile sale se ridică la doar 5 miliarde de lire sterline pe an. În mod similar, veniturile Radio România sunt mult mai mici, dar dacă priviţi în ansamblu membrii EBU, veniturile totale se ridică la aproximatov 33 de miliarde de euro. Cu o asemenea sumă de bani, dacă acţionăm împreună, vom obţine mult mai mult. Mai mult, dacă aducem alături două uniuni surori – mă refer la EBU şi Asia-Pacific Broadcasting (ABU) – dacă îi aducem pe oameni împreună, este o şansă şi mai mare pentru sectorul mediei publice de a realiza mai mult împreună. Reporter: Ar putea fi [această conferinţă] începutul construcţiei unui pod între Asia şi Europa? Graham Ellis: Ar fi foarte frumos să ne gândim că ar putea fi un pod, dar cred că întotdeauna vor fi unele diferenţe – ceea ce nu înseamnă că nu putem alege lucrurile folositoare. (radioromaniaregional.ro)
