Banca Naţională a României a decis să menţină dobânda cheie la 6,5% pe an

De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie. Avansul faţă de finele trimestrului III a fost antrenat în principal de scumpirea combustibililor, prioritar ca efect al aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piaţa financiară internaţională, şi într-o mică măsură de noile majorări consemnate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III. Evoluţia a fost consecinţa influenţelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor, şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în decembrie la 5,5%, de la 4,8% în septembrie 2024. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 5,6% în decembrie, de la 6,1% în septembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 6,4% în septembrie.
Activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2% în trimestrul III 2024, de la 0,9% în trimestrul precedent. Creşterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei a rămas alertă în acest interval, deşi a încetinit în raport cu trimestrul II, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix şi-a prelungit descreşterea relativ abruptă, atingând un minim al ultimelor 9 trimestre.

Evoluţia exportului net şi-a redus însă considerabil impactul contracţionist în trimestrul III 2024, pe fondul scăderii relativ mai pronunţate a variaţiei anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a rămas totuşi în teritoriul pozitiv. Drept urmare, deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au temperat semnificativ creşterea anuală în raport cu trimestrul precedent.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar şi evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate şi ale sectoarelor majore faţă de perioada similară a anului anterior.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III 2024, în luna octombrie, vânzările cu amănuntul, dar mai ales cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a serviciilor prestate populaţiei a revenit în teritoriul pozitiv, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în termeni anuali. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii s-a mărit uşor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-şi ecartul negativ faţă de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în septembrie şi a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata şomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie şi la 5,3% în noiembrie, după creşterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au stopat declinul în octombrie şi au rămas stabile în noiembrie-decembrie, încetinindu-şi astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat descreşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere în octombrie, rămânând însă înalte, după ce în trimestrul III 2024 au crescut la 16,7%, respectiv la 18,6%.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat creşteri însemnate în a doua parte a lunii noiembrie, iar ulterior au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii asociate evenimentelor electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei. Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat însă să înregistreze deprecieri notabile în ambele luni, dată fiind întărirea pronunţată a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2024, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, în principal ca urmare a accelerării pe mai departe a creşterii împrumuturilor în lei ale populaţiei, prioritar pe seama celor pentru locuinţe. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente

Publicat de Lucian Bălănuţă, 20 noiembrie 2024, 17:35

Rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025.

‘În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului ţintei şi semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este aşteptată să îşi reia ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% şi respectiv 3,2% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă’, se arată în minuta BNR.

Potrivit băncii centrale, s-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaţiei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 – dar şi secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaţiei de bază, dar şi pe segmentele preţuri administrate şi produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preţului combustibililor se va menţine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a cotaţiei ţiţeiului.

Conform BNR, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluţia preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul legislaţiei în domeniu şi al secetei prelungite din 2024, precum şi traiectoria cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice.

În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.

Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuşi apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I şi probabil pe ansamblul anului 2024, precum şi ca urmare a nivelului crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele în creştere ale efectelor de bază dezinflaţioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa influenţele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi în raport cu proiecţia precedentă, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecţia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% şi respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică îşi va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanţelor mai slabe ale agriculturii – iar în 2025 va cunoaşte o redresare moderată, în condiţiile revigorării cererii externe, precum şi pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuşi mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, şi menţinerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

În contrast parţial cu aceste evoluţii, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creşterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populaţiei, sub impactul majorărilor de salarii şi transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflaţiei, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În schimb, contribuţia formării brute de capital fix la avansul PIB este aşteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condiţiile frânării puternice a creşterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă faţă de 2023, şi în contextul incertitudinilor asociate situaţiei şi programelor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuţia ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creşterii mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 şi îşi va amplifica abaterea faţă de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă economică al UE.

Potrivit BNR, s-a convenit, totodată, că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenţiat importanţa atragerii şi utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis, în unanimitate, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

(Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)