Două noi specii de broască veninoasă pot ucide cu o … lovitură de cap

Publicat de Andreea Drilea, 7 august 2015, 17:41

Majoritatea amfibienilor, cum ar fi broaştele, tritonii şi salamandrele, concentrează sau secretă veninul în glandele pielii pentru a-i îndepărta pe prădători. Există broaşte care sunt printre cele mai toxice animale de pe Pământ – de exemplu, broasca săgeată veninoasă aurie (dendrobatidae), cu o lungime de numai cinci centimetri, are suficientă toxină pentru a ucide 10 de oameni maturi, motiv pentru care indigenii Embera din Columbia au folosit otrava ei timp de secole pentru armele lor.

Este vorba de cele două specii de broaşte – Aparasphenodon brunoi şi Corythomantis greeningi – care trăiesc în savanele din estul Braziliei şi care eliberează veninul prin nişte ţepi osoşi amplasaţi pe nas, maxilare şi pe spatele capului.

Unul dintre cercetători, Carlos Jared de la Institutul Butantan din Sao Paulo, a experimentat pe propria piele efectul veninului broaştei din specia Corythomantis greeningi, rănindu-se la mână cu ţepii acesteia. Rezultatul? ‘Durere intensă, iradiind în sus pe braţ, timp de cinci ore’, descrie în studiul despre această descoperire co-autorul Edmund Brodie, Jr., herpetolog la Universitatea de Stat Utah din Logan.

Acest accident ar putea fi considerat norocos având în vedere că specia care l-a rănit pe Jared s-a dovedit a fi mai puţin otrăvitoare decât cea din cealaltă specie studiată de cercetători. ‘Nu am experimentat efectul veninului celei mai otrăvitoare specii şi sperăm să nu o facem’, a declarat Brodie pentru Live Science.

Calculele echipei de cercetare sugerează că un singur gram de venin de la specia cea mai otrăvitoare nou descoperită, Aparasphenodon brunoi, ar putea ucide peste 300.000 de şoareci sau aproximativ 80 de oameni, în timp ce un gram de venin de la Corythomantis greeningicould ar putea ucide circa 24.000 de şoareci, sau aproximativ şase oameni. Veninul viperelor braziliene Bothrops este doar pe jumătate letal comparativ cu cel al broaştei Corythomantis greeningi şi de 25 de ori mai puţin periculos decât cel al speciei Aparasphenodon brunoi.

‘Puterea de toxicitate a secreţiilor pielii este remarcabilă şi a spune că am fost surprinşi de acest lucru ar fi incomplet’, a declarat Brodie. ‘Amfibienii au o gamă largă de toxine ale pielii care au fost bine studiate înainte, dar acest tip de mecanism – transmiterea toxinei ca venin – nu a mai fost observat până acum. Această descoperire mută cercetarea metodelor de apărare ale amfibienilor la un nou nivel’.

Aceşti amfibieni dotaţi cu spini pe nas, maxilare şi spatele capului au gâturi neobişnuit de flexibile pentru o broască. Când acestea sunt prinse, eliberează venin din glandele pielii în jurul ţepilor şi îşi încordează capul lovind şi înţepând cu spinii obiectul care le ţine ostatice. Deşi Corythomantis greeningi are venin mai puţin toxic, are ţepi şi glande ale pielii mai mari şi secretă o cantitate mai mare de venin decât Aparasphenodon brunoi.

Cercetătorii analizează acum şi alte specii de broaşte din întreaga lume suspecte de a fi veninoase. Ei şi-au detaliat cercetările în numărul din 6 august al revistei Current Biology.

(Agerpres/FOTO nbcnews.com)