Eurostat: Malta, Bulgaria şi România, cele mai scăzute rate ale absenţelor de la muncă, în T3 2020

Publicat de Andreea Drilea, 11 ianuarie 2021, 13:39

Comparativ cu trimestrul doi din 2020, toate statele membre ale blocului comunitar pentru care există date disponibile s-au confruntat cu o creştere generală a absenţelor de la muncă. În total, la nivelul UE, 17 milioane de persoane au lipsit de la muncă în trimestrul trei din 2020, un declin de peste 50% faţă de trimestrul doi din 2020. Scăderea vine în principal în urma declinului semnificativ al disponibilizărilor temporare.

În trimestrul trei din 2020, piaţa forţei de muncă din UE s-a redresat într-o oarecare măsură, după ce au fost relaxate restricţiile impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19). Persoanele care au fost temporar absente de la muncă au revenit în activitate iar cele are nu şi-au putut găsi un loc de muncă sau nu au fost disponibile pentru a prelua o slujbă au revenit pe piaţa forţei de muncă. Aceste evoluţii au contribuit la creşterea ratei angajării dar şi a ratei şomajului, şi la o uşoară scădere a inactivităţii pe ansamblul pieţei forţei de muncă.

În trimestrul trei din 2020, erau în Uniunea Europeană 188 milioane de persoane angajate. Rata ajustată sezonier a angajării în UE pentru persoanele cu vârsta între 20 şi 64 de ani s-a situat la 72,4%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul doi din 2020. De asemenea, nu lucrau 14,8 milioane de persoane, iar rata şomajului ajustată sezonier în UE s-a situat la 7,3% în trimestrul trei din 2020, în creştere de la 6,7% în perioada aprilie-iunie 2020.

Numărul total de ore lucrate s-a redresat în UE între trimestrul doi din 2020 şi trimestrul trei din 2020, dar nu a atins nivelul scăzut înregistrat înaintea crizei. Nivelul orelor lucrate efectiv este influenţat de numărul total al persoanelor care lucrează, precum şi de numărul orelor lucrate de fiecare dintre aceste persoane. În perioada cuprinsă între trimestrul doi şi trimestrul trei din 2020 s-a înregistrat o redresare mai accentuată a numărului total de ore lucrate de femei. Indicele numărului total de ore lucrate a urcat la 105 puncte pentru femei şi la 95 puncte pentru bărbaţi, o creştere trimestrială de 16% pentru femei şi de 15,3% pentru bărbaţi.

În toate statele membre UE pentru care există date disponibile s-a înregistrat o redresare a numărului total de ore lucrate între trimestrul doi din 2020 şi trimestrul trei din 2020, cu excepţia Suediei (minus 0,3%). Cele mai mari creşteri se observă în Grecia (334%), Italia (28,3%), Spania (27,8%), Portugalia (27,3%) şi Cipru (24,5%).

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Şoselele din UE pe care se înregistrează cele mai multe decese sunt în Croaţia, Bulgaria şi România

Publicat de Andreea Drilea, 6 iulie 2020, 10:54

În UE, în medie, în accidente de maşină mor 52 de persoane la un milion de locuitori, iar cele mai sigure drumuri în această privinţă sunt în Irlanda. Şoselele irlandeze au ucis 29 de persoane la un milion de locuitori, urmate de cele din Danemarca şi Suedia.

În cadrul acestei cercetări efectuate în 11 ţări ale UE, majoritatea şoferilor, indiferent de ţara din care provin, se consideră şoferi buni.

Şoferii din ţările din sudul Europei au o cultură a traficului mai mică şi sunt mai puţin civilizaţi la volan în comparaţie cu şoferii din partea de nord a continentului. Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos în UE cei mai răi, din punct de vedere al vocabularului în timp ce conduc, sunt grecii şi francezii.

Conform acestor date, grecii şi francezii nu ratează ocazia atunci când sunt enervaţi să înjure şoferul, lucru care se întâmplă în peste 55 % din cazuri.

În afară de înjurături, grecii folosesc cel mai adesea claxonul, iar după aceea spaniolii şi italienii, care împreună cu polonezii sunt capabili să iasă din vehicul pentru a „vorbi” cu alţi şoferi. În plus, spaniolii depăşesc vehiculele într-un mod care nu este corect, iar cei din Olanda şi Marea Britanie folosesc şi ei acest stil de condus.

Solicitat să descrie modul lor de a şofa, 97 dintre conducătorii auto ar spune „vigilent” şi 76 „calm”. Doar 3% au folosit adjectivul „agresiv” şi 1 % „iresponsabil”.

O mare parte dintre respondenţi, 83 %, au o opinie negativă despre comportamentul altor şoferi. Astfel 45% dintre ei spun că alţii sunt „iresponsabili”. În plus, de multe ori au citat termenii „stres, agresiune şi pericol”.

Cercetarea a arătat că în ultimii 10 ani şi peste, numărul persoanelor ucise în trafic a scăzut cu o treime. În 2018, aproape 23.340 de persoane au murit, iar în urmă cu 10 ani, 37.000.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)

Polonia, Bulgaria și România, țările cu cele mai mici prețuri la carne din UE

Publicat de Andreea Drilea, 23 august 2017, 12:26

Alte state membre unde prețurile la carne sunt semnificativ mai mari decât media din UE sunt Austria, cu 37% peste medie, Suedia, cu 34,5% peste medie, și Franța, 31,1% peste medie.

Dacă sunt luate în calcul toate țările din Europa, nu numai statele membre UE, cele mai mari prețuri la carne sunt în Elveția, cu 157% peste media din UE, iar cele mai mici sunt în continuare în Polonia, mai mici chiar decât în Albania sau Macedonia.

Un studiu publicat anterior de Caterwings a confirmat că Elveția are cele mai mari prețuri la carne din lume, 49,68 de dolari pentru un kilogram de carne de vită, cu aproape 150% peste media globală. Pe de altă parte, un muncitor necalificat din Elveția trebuie să muncească doar 3,1 ore pentru a putea cumpăra un kilogram de carne, în timp ce un indonezian trebuie să muncească 23,6 ore pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, chiar dacă în această țară asiatică un kilogram de carne de vită costă 9,01 dolari.

(Agerpres/FOTO arhivă enational.ro)