MAE a informat statele aliate privind tentativele de interferenţe externe în campania electorală din România

Ministerul de Externe precizează că autorităţile române au luat decizia de a declasifica şi de a face publice rapoarte care cuprind informaţii relevante privind operaţiuni externe maligne, inclusiv finanţare ilegală, amplificare artificială a unor campanii digitale şi atacuri cibernetice de amploare care au avut ca ţintă alegerile prezidenţiale din România.

Potrivit Ministerului de Externe, acţiunea de interferenţă este în desfăşurare, dar România va lua măsuri de protejare a democraţiei, securităţii naţionale şi suveranităţii sale.

Şi Parchetul General analizează dacă există elemente care ar putea determina declanşarea unei investigaţii penale, după desecretizarea documentelor prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie, în care se anunţau interferenţe în alegerile prezidenţiale şi parlamentare din România.

Potrivit documentelor, Rusia desfăşoară un război hibrid împotriva statului român. SRI şi SIE susţin că o campanie bine organizată pe TikTok, în valoare de milioane de dolari, l-a sprijinit pe candidatul independent Călin Georgescu în primul tur de scrutin cu două săptămâni în urmă, deşi acesta susţine că nu a cheltuit nimic pentru campania electorală.

Statele Unite s-au declarat şi ele îngrijorate de rapoartele CSAT privind implicarea Rusiei în procesul electoral din România. Departamentul de Stat de la Washington consideră că acuzaţiile ar trebui investigate în totalitate. Statele Unite consideră că îndepărtarea politicii externe româneşti de alianţele sale occidentale ar avea un impact negativ grav asupra cooperării de securitate cu Statele Unite.

(RADOR/FOTO MAE România)

Parlamentare2024/S-a încheiat campania electorală

Publicat de Andreea Drilea, 30 noiembrie 2024, 07:26

Alegerile parlamentare sunt programate duminică.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024; difuzarea de mesaje electorale care se referă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

Totodată, după încheierea campaniei, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări active plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.

Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice gen pentru participarea la vot.

În Camera Deputaţilor sunt în prezent 330 de parlamentari, iar la Senat – 136.

În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală). În ţară votarea se desfăşoară pe 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00.

Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Prezidenţiale2024/Astăzi este ultima zi a campaniei electorale în ţară; a început votul în diaspora

Publicat de Andreea Drilea, 22 noiembrie 2024, 06:55

În diaspora votarea a început în noaptea de joi spre vineri, prima secţie fiind deschisă în Noua Zeelandă, la Auckland, la ora 1,00, ora României.

Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile:
* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.

Campania electorală a început pe 25 octombrie, la ora 00,00, şi se încheie sâmbătă dimineaţa, la ora 7,00.

Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.

Pe buletinul de vot se află 14 candidaţi – zece candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi patru independenţi. Cu toate acestea, candidatul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, aflat pe poziţia 10 pe buletinul de vot, şi-a anunţat luni seara retragerea din cursă şi susţinerea Elenei Lasconi, candidat din partea USR.

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale. Aceasta este următoarea:

* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care şi-a anunţat public retragerea din competiţia electorală, însă se află în continuare pe buletinul de vot);

* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

După încheierea campaniei, este interzisă continuarea propagandei electorale.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.

De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.

După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro