Curtea Constituţională va dezbate pe 15 septembrie legea prin care Parlamentul decide data alegerilor legislative

Publicat de , 18 august 2020, 13:19

Legea a fost adoptată la finalul lunii iulie şi se aplică doar în cazul scrutinului următor. Cătălina Creţu explică motivele acestor contestaţii.

Parlamentul a stabilit că alegerile pot fi organizate cel mai târziu pe 15 martie anul viitor, dar numai devreme de 6 decembrie anul acesta, iar data scrutinului va fi stabilită printr-o lege organică.

Un argument al iniţiatorilor legii a fost că mandatele autorităţilor locale expiră pe 1 noiembrie. Întrucât scrutinul local trebuie să se desfăşoare înaintea acestei date ar însemna că perioada electorală pentru locale s-ar suprapune cu cea pentru parlamentare.

Acest lucru ar genera dificultăţi pentru organizatorii alegerilor, dar şi confuzii în rândul electoratului, mai arată iniţiatorii.

Şeful statului susţine însă că legea încalcă mai multe articole din Constituţie. În primul rând pentru că ar crea un cadru legislativ doar pentru următorul scrutin cu mai puţin de şase luni înainte de alegerile la termen.

Preşedintele mai consideră că Parlamentul ar putea să refuze să stabilească data alegerilor fără a putea fi obligat să adopte o astfel de lege.

El remarcă şi faptul că parlamentarii şi-ar putea prelungi mandatul peste patru ani, ceea ce se poate întâmpla doar într-o situaţie de urgenţă – potrivit Constituţiei.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)

CCR: OUG privind alegerile anticipate, neconstituţională

Publicat de , 12 martie 2020, 11:42

Judecătorii constituţionali precizează, într-un comunicat transmis AGERPRES, că ‘dispoziţiile art I pct. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 26/2020, care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales ale cetăţeanului (domiciliu şi reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art. 36 şi art. 37 din Constituţie’.

CCR a constatat, totodată, că dispoziţiile articolului IV alineatul (1) din OUG nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art. 36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.

‘Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator)’, precizează CCR.

Având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

‘Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării – ‘unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate’, a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esenţiale ale legii electorale: eliminarea unui element esenţial privind identificarea cetăţeanului care îşi exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) şi lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale)’, menţionează Curtea.

Prin urmare, spune sursa citată, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidenţa principiului securităţii juridice, se constată că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020, ‘legiuitorul delegat nu a respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în materie electorală’, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), ‘încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi principiul securităţii juridice’.

‘În fine, reţinând că dispoziţiile OUG 26/2020 încalcă art.1 alin. (3) şi (5), art. 36, art. 37 şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, lipsind de legitimare şi reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul constituţional al Parlamentului. În consecinţă, Curtea a constatat că OUG 26/2020, în ansamblul său, contravine dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie’, consideră judecătorii constituţionali.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

(Agerpres/FOTO Cristiana Sabău)