Eurostat: Copiii din România, cei mai supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE

Publicat de Andreea Drilea, 28 octombrie 2021, 14:23

Cea mai scăzută pondere a copiilor supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Slovenia (12,1%), Cehia (12,9%), Danemarca (13,5%) şi Finlanda (14,5%).

Factorii care au influenţat în 2020 riscul de sărăcie şi excluziune socială în UE au inclus: intensitatea de lucru (71,9% din populaţia sub 60 de ani locuia în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, iar copiii în întreţinere erau supuşi riscului de sărăcie), nivelul educaţiei (50,5% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel scăzut de educaţie erau supuşi riscului de sărăcie comparativ cu 7,7% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel ridicat de educaţie), tipul gospodăriei (gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere (42,1%), gospodării cu o singură persoană (33,2%) şi gospodării compuse din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere – 29,6% – erau supuşi celui mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială), migraţia (copiii cu cel puţin un părinte migrant se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie decât cei ai căror părinţi sunt nativi: 32,9% faţă de 15,3%) şi condiţiile de viaţă (14,1% din gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere sunt extrem de defavorizate din punct de vedere social şi material, faţă de 7,5% din toate gospodăriile cu copii în întreţinere). AGERPRES

Eurostat: Copiii din România şi Bulgaria, cei mai supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE

Publicat de Andreea Drilea, 5 martie 2020, 10:27

În 2018, conform datelor Eurostat, 23,4% din copiii din UE erau supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 22,1% din adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult).

Persoanele supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt în cel puţin una din următoarele trei condiţii: se confruntă cu riscul sărăciei după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), se confruntă cu lipsuri materiale grave sau locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.

Cele mai mari diferenţe între procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie şi populaţia totală au fost înregistrate în Franţa, România şi Slovacia, unde procentul a fost cu mai mult de cinci puncte procentuale (pp) mai ridicat la copii faţă de totalul populaţiei. În contrast, procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie sau excluziunea socială a fost sub cel al populaţiei totale, cu mai mult de cinci puncte procentuale, în Letonia (minus 5,9 pp) şi Estonia (minus 6,5 pp).

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)