Atletism: Legenda sportului românesc, Iolanda Balaş-Soeter, împlineşte 78 de ani

Publicat de Lucian Bălănuţă, 12 decembrie 2014, 18:27

Născută la Timişoara pe 12 decembrie 1936, Ioli Balaş, cea care deschide Galeria gloriilor, Hall of Fame, a IAAF, a fost dublă campioană olimpică, în 1960, la Roma, şi 1964, la Tokyo, intrând în istoria sportului nu numai prin performanţele sportive (a stabilit nu mai puţin de 14 recorduri mondiale, ducând peformanţa supremă de la 1,75 m, până la 1,91 m, într-o perioadă în care se sărea prin foarfecă, în groapa cu nisip), dar şi ca imagine de referinţă pentru triumful unui sportiv: deşi concursul atletic din acea zi se încheiase de mai bine de 2 ore, zecile de mii de spectatori au rămas neclintiţi în tribunele Stadionului olimpic din capitala niponă doar pentru românca rămasă singură la înălţimea de 1,80 m, dar şi-a continuat patetica luptă cu ea însăşi, câştigând cu 1,90 m. Imaginea ei, aşezată în nisipul ud, dar cu figura zâmbitoare şi braţele ridicate într-un ‘V’, al victoriei, pe fundalul unor tribune înţesate în toiul nopţii reprezintă şi acum unul dintre simbolurile sportului mondial.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=Plndc4Muf2U[/youtube]

Pentru a-i depăşi recordul mondial, de 1,91 m, stabilit în 1961, a fost nevoie ca sportivele, antrenorii, specialiştii în biomecanică să studieze şi să schimbe, de două ori, stilul de săritură, trecând de la clasica foarfecă, la răsturnarea laterală şi apoi, la Fosbury Flop, cu care s-a trecut la 1,92 m în 1971, după 10 ani de la isprava româncei.

Campioană europeană de 3 ori, deţinătoare a recordurilor în 100 de stadioane din întreaga lume (cel de la Rio de Janeiro este şi acum în vigoare), Iolanda Balaş-Soter este, poate mai mult decât o mare sportivă, o animatoare în acest domeniu pe care continuă să-l slujească şi astăzi, cu toată forţa, priceperea, civilitatea şi inefabilul ei farmec. A fost preşedintă a Federaţiei române de atletism între 1988 şi 2005, postură din care a sprijinit mulţi atleţi şi atlete să facă dificilul pas de la activitatea sportivă la cea ‘civilă’, unii au ajuns miniştri, preşedinţi de federaţie, la rândul lor, reprezentând un veritabil model de viaţă. La Mulţi Ani, doamnă Ioli!