SFR 15 (foto: Alex Aciobăniței)

Publicat de alexaciobanitei, 6 august 2024, 16:33

(foto: Alex Aciobăniței)

(AUDIO) La Iași încep manifestările care se vor desfăşura sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”.

Publicat de Andreea Drilea, 23 mai 2022, 09:11

De la ora 18.00, în Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan va fi găzduit primul eveniment din seria de întâlniri.

Dialogul intitulat „Cinematografie, mit și ideologie” îi are ca invitați profesorii Nicu Gavriluță şi Dragoș Zetu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, după cum a precizat Lucian Apopei, directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor: „Cu acest prilej vor fi lansate și cărțile „De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”, autor Nicu Gavriluță, apărută la Editura Polirom și „Dincolo de ideologie. James Bond și femeile, autor Dragoș Zetu, carte publicată de Editura Junimea. Acest eveniment se dorește a fi primul dintr-o serie de întâlniri organizate sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”, care cuprinde, pe lângă lansări de carte și conferințe, concerte, proiecții de film sau expoziții al căror specific să fie rezumat prin 3 cuvinte cheie: prelegeri, dialoguri, comuniune, care subliniază ideea de deschidere de la o persoană la dialogul cu o alta și de aici la comuniunea cu ceilalți.„

Luni, 23 mai, începând cu ora 18.00, la Iaşi, Sala „Iustin Moisescu” din cadrul Ansamblului Mitropolitan (corp C2, Cancelaria Eparhială) va găzdui primul eveniment din seria de întâlniri care se vor desfăşura sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”.

Organizată de Sectorul de Comunicare și Relații Publice a Arhiepiscopiei Iaşilor, întâlnirea de luni va avea titlul „Cinematografie, mit și ideologie”, la care invitați vor fi prof. univ. dr. Nicu Gavriluță (Facultatea de Filosofie și Ştiinţe Social-Politice din cadrul UAIC Iaşi) şi conf. dr. Dragoș Zetu (Facultatea de Litere din cadrul UAIC Iaşi), iar moderator va fi pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor. Cu acest prilej vor fi lansate și cărțile „De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”, autor Nicu Gavriluță, apărută la Editura Polirom, şi „Dincolo de ideologie: James Bond şi femeile”, autor Dragoș Zetu, publicată de Editura Junimea.

Referitor la subiectul propus de cartea „De ce ne plac supereroii? Mitologia și simbolistica filmelor Marvel”, prof univ dr. Nicu Gavriluţă a precizat: „În mitologiile culturilor arhaice și tradiționale, eroii erau prezenți în timp și transfigurau istoria sub semnul absolutului.

Interveneau în viața noastră, deși erau semizei sau alte figuri divine. Sacrul era prezent și se camufla în lumea profană. Aceasta din urmă sfârșea uneori prin a fi sanctificată de epifaniile în timp și istorie a unor entități (semi)divine. În schimb, supereroii americani actuali ființează doar pe planul imaginarului social. Sunt figuri compozite care populează filmele științifico-fantastice și ne invită sa trăim satisfăcuți de magia filmului în lumile noastre imaginare.”

Prefaţând întâlnirea de luni în care se va discuta pe seama cărţii „Dincolo de ideologie James Bond şi femeile”, al cărei autor este, conf. dr. Dragoș Zetu a spus: „Cultura pop, în general, şi cinematografia mainstream, în particular, sunt rareori văzute ca obiecte de studiu academic serioase. Totuşi, o evaluare atentă a unui fenomen cultural precum seria de filme avându-l ca protagonist pe James Bond dezvăluie mecanisme dintre cele mai interesante.

Întinsă pe o perioadă de peste 60 de ani (primul film, «Dr. No», apare în 1962), seria surprinde schimbările culturale care au avut loc în toată această perioadă. De pildă, analizând aceste filme, putem urmări ideologiile dominante într-un interval istoric sau altul.

Dificultatea unei asemenea analize vine din faptul că, începând cu anii 60 ai secolului trecut, studiile umaniste au fost invadate de diferite curente şi abordări ideologice şi ideologizante care au făcut foarte mulţi adepţi, devenind dominante. Datoria unui critic onest şi echidistant este să revină la un echilibru interpretativ prin debarasarea de politizarea studiilor culturale care a avut loc sub influenţa acestor adevărate «şcoli ale resentimentului», cum le numea reputatul critic literar american Harold Bloom.”

Acest eveniment se doreşte a fi primul dintr-o serie de întâlniri organizate sub genericul „Ne vedem la Mitropolie”, care vor cuprinde, pe lângă lansări de carte şi conferinţe, concerte, proiecții de film sau expoziții, al căror specific să fie rezumat prin trei cuvinte cheie, „prelegeri”, „dialoguri”, „comuniune”, care subliniază ideea de deschidere de la o persoană la dialogul cu o alta și de aici la comuniunea cu ceilalți.

Serial Radio România Iași: ”Portret de cineast. Radu Mihăileanu” (III) – EVREII AZI cu Alex Aciobăniței (15.02.2022)

Publicat de alexaciobanitei, 15 februarie 2022, 13:54

Regizorul și scenaristul Radu Mihăileanu ne va istorisi întâmplări fascinante atât despre filmele sale cât și despre sine.

Veți putea asculta cele trei episoade ale acestui serial în serile de marți, 1, 8 și 15 februarie 2022, în intervalul 20.30 – 21.00, la emisiunea EVREII AZI, realizată de Alex Aciobăniței.

(articol promo, audio, foto: Alex Aciobăniței)

A murit actriţa Aimée Iacobescu! Îndrăgita artistă avea 71 de ani

Publicat de Lucian Bălănuţă, 27 martie 2018, 11:34 / actualizat: 27 martie 2018, 18:06

Fiică a unui farmacist, colonel de armată, a intrat la Actorie împreună cu fratele ei geamăn, Dorel Iacobescu, deși locurile erau extrem de puține, mai ales pentru „fete”, între 3 și max. 14 pe an, fiindcă și rolurile pentru ele sunt mult mai puține, decât pentru „băieți”…, concurența fiind însă cu atât de mare, cu cât f. multe odrasle ale nomenklaturii aspirau la artă, încât „reușita” depindea f. mult și de pile…

La repartiție însă au venit cu avocatul și au cerut un loc în București, ca „șefi de promoție”, deși „nu erau”…, și așa au trebuit sa fie primiți de prima scenă a țării, de Teatrul Național, unde Aimée a jucat 40 de ani, din 1968 până în 2008. Fratele ei Dorel, a părăsit însă țara, după câțiva ani, și s-a stabilit la Paris, unde predă limbi străine.

Aimée Iacobescu a fost protejata scriitorului Eugen Barbu, a filmat cu regizorul Dinu Cocea și a devenit apoi preferata inginerului-regizor Sergiu Nicolaescu.

A rămas în amintirea publicului cu rolul Domniței Ralu.

(Radio Iaşi/ FOTO adevarul.ro)

*

„Cred că m-am născut[1] pentru actorie. Pe partea profesională mă consider norocoasă pentru că întotdeauna am avut publicul lângă mine. Nu am să renunț niciodată la «Național», acolo am început și tot acolo vreau să mor. Poate unicul lucru care te consolează ca actor în România este modul în care te privesc oamenii pe stradă. Mă doare că teatrul și-a pierdut magia. Când intrai în teatru, uitai tot(…) În ceea ce mă privește, mi-am iubit toate rolurile și am încercat să fiu cât se poate de sinceră, pentru că sinceritatea, naturalețea reprezintă cheia fiecărui rol(…) Am căpătat maturitatea, experiența și energia care ar fi fost păcat să se piardă în așteptări inutile. Dacă în teatru convenția este acceptată de spectator, la film el se așteaptă să vadă viață netrucată” (Aimée Iacobescu)…

Absolvise (în 1968) „Secția de Actorie” a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC) din București[2], la clasa profesoarei Beate Fredanov[3]… Debutul în teatru a avut loc la varsta de 16 ani, atunci când juca în spectacolele „Alizuna”[4], „Adam și Eva”[5], remarcată, de altfel, la un festival școlar de poezie, de ilustrul regizor Sică Alexandrescu; pe timpul facultățăii, a mai interpretat un rol în „Jocul adevărului”[6], după care au urmat „Ulciorul Sfărâmat” – 1968, pe scena Teatrului din Craiova, „Troienele” de Jean Paul Sartre, „Furtuna” de Nikolai Alekseevici Ostrovski, „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Richard al III-lea” de William Shakespeare, „Coana Chirița”, „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, „Titanic Vals” de Tudor Mușatescu, „Marea”  de Edward Bond, „Regele și cadavrul” de Vlad Zografi, multe altele[7]…
Debutul în privința filmului[8] s-a produs cu „Șapte băieți și o ștrengăriță” (1966)…

Ingenuă[9], cochetă, frumoasă (chiar independent de gusturi), a cucerit publicul de la prima ei apariție până la dispariție… „Nu mai știu când am vorbit ultima dată, dar aveam pentru ea o considerație și o iubire artistică. Problema asta a dispariției artiștilor, fiecare ne lasă mai săraci, mai triști. A fost o artistă folosită, iar cea mai importantă este activitatea” (declarație Dorel Vișan)…

[1] Aimée Iacobescu (născută pe 1 iulie 1946, în Unguriu-județul Buzău)/declarase într-un interviu din „Jurnalul Național”, că s-a născut, de fapt, în noaptea de 23 iunie anul amintit, lucru pe care îl cunoșteau doar familia și apropiații…

[2] Astăzi, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”…

[3] Asistenții fiind Octavian Cotescu și Laurențiu Azimioară…

[4] De Tina Ionescu Demetrian…

[5] De Aurel Baranga…

[6] De Sidonia Drăgușanu…

[7] În stagiunea 2010-2011, am întâlnit-o în spectacolul „Cinci femei de tranziție”, la Teatrul „Național”…

[8] Alte filme: „Răpirea fecioarelor”, „Bolondos Vakacio” (Frumoasele Vacanțe), „Săptămana nebunilor”, „Haiducii lui Șaptecai”, „Cavalerul Tristei Figuri”, „Zestrea domniței Ralu”, „Cu mâinile curate”, „Un august în flăcări”, „Nu filmăm să ne amuzăm”, „Prețul succesului”, „Osânda”, „Revanșa”, „Audiența”, „Ultima noapte de dragoste”, serialul Tv în limba franceză  „Revolta Haiducilor”, „Dumbrava Minunată”, „Cuibul de viespi”, serialul Tv „Detectiv fără voie”, serialul „State de România: Student la Sorbona”, în total 17 filme până în anul 2009 („Copilăria lui Icar”)…

[9] După ce a fost publicat articolul din „Ziarul Ring”/în data de 25.11.2015/, în care se arăta că Aimée Iacobescu se zbate în mizerie, Uniunea Teatrală din România a venit cu câteva „precizări”: „(…)Doamna Aimée Iacobescu a depus în 5 martie 2014 o solicitare pentru indemnizaţia de merit. Legea nr. 118 din 15 martie 2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit prevede că aceasta se acordă pentru realizări deosebite şi pentru recompensarea unei activităţi de notorietate în domeniul culturii, ştiinţei şi sportului. În prezent toate locurile alocate UNITER sunt ocupate. Eliberarea unui loc pe această listă se face numai prin decesul unui artist. De aceea este necesară… aşteptarea, oricât de crud ar suna acest lucru. Evident că, există mai mulţi artişti de seamă ai României care încă nu deţin această indemnizaţie şi au depus la UNITER dosare de solicitare. După momentul depunerii la UNITER a dosarului de solicitare a indemnizaţiei de merit, doamna Aimée Iacobescu a verificat telefonic lunar stadiul solicitării Domniei Sale. De fiecare dată i s-a explicat politicos sistemul de acordare a indemnizaţiilor, oferindu-i-se, de asemenea, posibilitatea acordării unui sprijin financiar pentru problemele de sănătate pe care le are, pe baza unui dosar medical care să fie analizat de Comisia medicală a UNITER. Opţiunea doamnei Iacobescu a fost să nu beneficieze de această propunere de ajutor pe care i l-am fi putut oferi prin programul nostru, Casa Artistului.”

Globurile de Aur își anunță astăzi pretendenții

Publicat de gabrielarotaru, 12 decembrie 2016, 09:15

Don Cheadle, Laura Dern și Anna Kendrick vor fi însărcinați cu anunțarea candidaților începând cu ora locală 5:15 (13:15 GMT), la acest eveniment care se va desfășura la hotelul Beverly Hilton, din Los Angeles (California).

Potrivit experților presei americane, producții ca „Manchester by the Sea”, „Moonlight”, „Silence”, „Fences”, „Lion”, „Jackie” sau „Hacksaw Ridge” pornesc ca favorite pentru a candida la cel mai bun film de dramă. În timp ce „La La Land” și „20th Century Women” sunt văzute ca marile aspirante la cel mai bun film de comedie sau musical.

La categoria dramă, Casey Affleck („Manchester by the Sea”) și Denzel Washington („Fences”) au toate șansele pentru a figura printre aspiranții la trofeul pentru cel mai bun actor, iar Natalie Portman („Jackie”) și Amy Adams („Arrival”) la premiul pentru cea mai bună actriță.

La categoria comedie sau musical printre actorii cu cele mai multe opțiuni figurează Ryan Gosling („La La Land”) și Ryan Reynolds („Deadpool”), la fel ca actrițele Emma Stone („La La Land”) și Annette Bening („20th Century Women”).

La categoria actorii secundari, aspiranții ar putea fi Mahershala Ali („Moonlight”), Jeff Bridges („Hell or High Water”), Viola Davis („Fences”) și Michelle Williams („Manchester by the Sea”).

În timp ce la premiul pentru cel mai bun regizor aspiră realizatori veterani ca Martin Scorsese („Silence”) și Mel Gibson („Hacksaw Ridge”) în fața mai tinerilor dar talentaților Damien Chazelle („La La Land”) și Barry Jenkins („Moonlight”). Regizorul chilian Pablo Larraín ar putea avea o șansă cu „Jackie” și aspira cu „Neruda” la trofeul pentru cel mai bun film străin, unde ar rivaliza cu spaniolul Pedro Almodóvar pentru „Julieta”.

La categoria televiziune, trofeul pentru cea mai bună dramă ar putea fi revendicat de seriale ca „Game of Thrones”, „The Crown”, „Westworld”, „Stranger Things” sau „This Is Us”, în timp ce la premiul pentru cea mai bună comedie ar putea rivaliza „Atlanta”, „Divorce”, „Insecure”, „Orange Is the New Black”, „Transparent” sau „Veep”.

La categoria actori în seriale de televiziune s-ar putea regăsi Sarah Paulson („The People v. O.J. Simpson: American Crime Story”), Tom Hiddleston („The Night Manager”), Thandie Newton („Westworld”), Rami Malek („Mr. Robot”) sau Julia Louis-Dreyfus („Veep”).

Mexicanul Gael García Bernal, câștigător anul trecut al premiului pentru cel mai bun actor de comedie, ar putea fi din nou nominalizat pentru același serial „Mozart in the Jungle”. La categoria mini-serie favoritele ar putea fi „The People v. O.J. Simpson: American Crime Story”, „The Night Manager”, „The Night Of”, „American Crime” și „Gilmore Girls: A Year in the Life”.

Cea de-a 74-a ediție a premiilor Globurilor de Aur, care va fi prezentată de Jimmy Fallon, va avea loc pe 8 ianuarie la hotelul Beverly Hilton, într-o gală în care Meryl Streep, câștigătoare a opt astfel de trofee, va fi recompensată cu premiul Cecil B. DeMille pentru întreaga sa carieră cinematografică. (Agerpres/ FOTO agerpres.ro)

Iaşi: Gala ‘Declaraţie de dragoste 30’, la finalul Serilor Filmului Românesc Timpul

Publicat de gabrielarotaru, 10 mai 2015, 10:43

Pentru a marca 30 de ani de când în cinematografe rulează ‘Declaraţie de dragoste’, organizatorii SFR Timpul prezintă  în această seară, de la ora 20.00, o proiecţie sub cerul liber, în Grădina Palas, şi îi invită pe spectatori la o întâlnire cu actorii din acest film.

La Gala ‘Declaraţie de dragoste 30’ vor fi prezenţi actorii Adrian Păduraru, Teodora Mareş, Ion Caramitru, Andrei Duban şi Ion Nedelcu, precum şi Gianina Corondan, redactorul-şef al revistei VIP, publicaţie care se relansează într-o nouă formulă editorială, cu cei doi protagonişti ai îndrăgitului film pe copertă (Adrian Păduraru şi Teodora Mareş).

‘Acum privesc ‘Declaraţie de dragoste’ cu mult mai multă admiraţie şi înţelegere decât o făceam acum 30 de ani. Atunci vedeam imperfecţiunile filmului şi, mai ales, pe ale mele. Acum accept că era altă vârstă şi îmi place’, declară actorul Adrian Păduraru, ambasadorul acestei ediţii a SFR Timpul.

Tot duminică, în cadrul SFR Timpul, la Casa de Cultură a Studenţilor va rula, de la ora 17.00, filmul ‘Aferim’, câştigător al Ursului de Argint pentru regie la Festivalul de Film de la Berlin.

Festivalul de film Serile filmului românesc ‘Timpul’ este organizat, în perioada 6-10 mai, de Asociaţia Studenţilor Jurnalişti şi Revista Culturală Timpul. (agerpres/ FOTO unica.ro)