(AUDIO) Primarul Mihai Chirica: În municipiul Iaşi există aproximativ 300 de clădiri cu risc seismic

Publicat de Andreea Drilea, 4 martie 2020, 11:50

Seismul, care a avut o magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, a durat atunci 56 de secunde. Aproape 1.600 de oameni şi-au pierdut viaţa, peste 11.000 au fost răniţi, iar zeci de mii de locuinţe au fost grav avariate.

Primarul Iaşului, Mihai Chirica, a declarat pentru postul nostru de radio, că în municipiu există aproximativ 300 de clădiri cu risc seismic, cele mai multe imobile de locuit.

În ceea ce priveşte clădirile în care funcţionează instituţii, majoritatea au intrat în programe de reabilitare, a mai spus Mihai Chirica:

„Toate clădirile publice, cele care ţin de reţeaua noastră de învăţământ sau au altă destinaţie au fost introduse în diverse programe de consolidare. De exemplu: Palatul Braunstein, Muzeul de Istorie Naturală, Centrul Internaţional de Artă Contemporană, instituţii de cult, care de asemenea, le finanţăm prin fonduri europene pentru reducerea riscului seismic. Şi, mai sunt desigur, o parte din şcolile noastre care au intrat în acelaşi proces, cum ar fi Şcoala Normală „Vasile Lupu”.
Pentru Şcoala „Vasile Lupu” am început un program de consolidare. În zonele care sunt intens afectate nu se ţin cursuri în momentul de faţă, se folosesc alte săli de clasă.”

Primarul Iaşului, Mihai Chirica, susţine că o problemă o constituie în continuare imobilele de locuit cu risc seismic, unde se intervine cu greu, deoarece exită un vid legislativ în acest sens:

„Problematica, din punctul meu de vedere, este oarecum îngreuantă de legislaţia foarte stufoasă. Gândiţi-vă că noi ar trebui să intrăm în casa omului, să-l convingem sau să-l obligăm să o elibereze pe o perioadă de timp, care nu este scurtă, e vorba de ani de zile, să se facă lucrări de consolidare. Ar trebui ca legea să fie imperativă, în sensul că acolo unde se constată riscul major privind stabilitatea clădirii, în cazul unui seism puternic, prin efectul legii, printr-o dispoziţie a primarului să o putem emite, să-i determinăm pe toţi să părăsească imobilul. Noi deja construim, avem şi apartamente libere pregătite pentru asta, ca şi locuinţe de înlocuire, până când se finalizează casa lor. În caz contrar, dacă nu există legislaţie şi doar un singur locatar se opune, îţi poate strica un proiect întreg de zeci sau sute de apartamente.”

(Radio Iaşi/Andreea Daraban/FOTO radioiasi.ro)

Primarul Mihai Chirica: „Clădirile construite înainte de 1990 nu corespund normelor de securitate în caz de cutremur”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 24 septembrie 2016, 13:32

Andreea Daraban: Domnule primar un cutremur de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs noaptea trecută în România. Seismul s-a simţit în Moldova extrem de bine, poate mai bine decât în sudul ţării. La Iaşi au fost şi mici pagube în urma acestui cutremur. Bucăţi de tencuială din Palatul Braunstein au căzut, o clădire care nu a fost reabilitată niciodată, o clădire de patrimoniu. Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii pentru ca populaţia să nu fie pusă în pericol la un alt eventual cutremur?

Mihai Chirica: A fost un incident la Palatul Braunstein, dar din fericire clădirea nu mai este locuită. Imobilul a fost evacuat de aproape un an de zile. Au fost găsite alte soluţii de locuire pentru cei care stăteau acolo, vorbim de câteva zeci de familii. S-au desprins bucăţi de faţadă şi, din fericire, repet, nu a fost nimeni în apropierea clădirii, e vorba de câteva ornamente de pe zona de balcoane. Am acoperit toată faţada cu o pânză tocmai pentru a evita căderile de bucăţi mici de tencuială. Palatul Braunstein face parte dintr-un program european pe care l-am propus spre accesare pe noua linie de finanţare europeană pentru reabilitarea de monumente istorice. Lipsa unor fonduri la nivelul întregii ţări privind conservarea monumentelor istorice poate aduce şi această stare de pericol nu numai pentru clădiri ale municipiului.

Andreea Daraban: Înţeleg că s-a făcut de către Primărie un proiect pentru reabilitarea acestei clădiri. În ce stadiu este acest proiect?

Mihai Chirica: Proiectul este depus spre finanţare la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, sesiunea de depunere s-a încheiat în luna august. Noi am trecut prin Consiliul Local am şi depus spre finanţare acest proiect. Valoarea proiectului este cifrată la circa 5,2 milioane de euro. Palatul Braunstein este o clădire pe care vrem s-o transformăm într-un centru de cultură europeană. În ceea ce priveşte celelalte clădiri, în toate şcolile în special, le-am inspectat dimineaţă, mai ales acolo unde sunt monumente istorice, dau câteva exemple: la Şcoala Vasile Lupu au fost doar câteva desprinderi de tencuială şi var. Şcoala 33 Kogălniceanu nu este folosită, dar intră în programul de consolidare, nu au fost pagube. Nici una dintre clădirile muzeale, aparţinând Complexului Muzeal Moldova, nu a suferit deprecieri. Pe clădirea Primăriei au fost câteva desprinderi de pe cornişă de pe zonele de ornament, fără urmări deosebite.

Andreea Daraban: În ceea ce priveşte imobilele de locuit, blocurile din Iaşi. Există foarte multe clădiri cu risc seismic. Ce se poate face în legătură cu aceste imobile?

Mihai Chirica: Primăria municipiului Iaşi a investit foarte mulţi bani şi a expertizat sute de clădiri, am ajuns la peste 500 în momentul de faţă. E un volum de locuit foarte mare, de mii de apartamente. Concluzia a fost destul de simplă, marea majoritate a construcţiilor care sunt ridicate înainte de 1990 nu mai corespund nivelului de securitate pe care-l cere acum legislaţia. A doua concluzie, clădirile construite înainte de 1960, marea lor majoritate, pot fi catalogate în risc seismic unu şi aici vorbim de circa 60 de imobile, celelalte cu riscul doi sau trei, respectiv diferenţa până la circa 500 din cele expertizate de noi. Riscuri iminente de autoprăbuşire nu sunt. Avem o situaţie deosebită expertizată pe clădirile de locuit din zona istorică Cuza Vodă, Păcurari şi Baş Ceauş. În şedinţa de consiliu din 29 septembrie, vom aproba construirea de locuinţe pentru a putea evacua populaţia din acele imobile că şi acolo există risc. Blocurile din Păcurari, construite prin anii 60, se prezintă foarte bine, au fost construite suficient de solid. Din programele operaţionale care au fost deja demarate pe noua linie de finanţare europeană, în etapa 2014 – 2020, ar trebui alocate sume mai mari pe reabilitarea clădirilor de patrimoniu, indiferent dacă aparţin municipalităţilor sau altor instituţii publice. Ele cu siguranţă au risc dacă nu au avut intervenţii de consolidare. O să facem această propunere la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor Europene şi mai departe către Comisia Europeană.

Mai jos, înregistarea audio:

Citeşte şi IAŞI:URMĂRILE cutremurului produs noaptea trecută

(Andreea Daraban, Radio Iaşi/ FOTO adevarul.ro)

„Ground Zero” din New York – 13 ani de la atentatele din 11 septembrie – FOTO

Publicat de Andreea Drilea, 26 septembrie 2014, 22:51

Memorialul 9/11 – Fântânile care curg mereu în locul unde odinioară se înălţau turnurile gemene

La zece ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, pe locul fostelor turnuri gemene americanii au deschis publicului un memorial. Pe pereţii fundaţiilor fostelor turnuri au fost amenajate fântâni imense în care apa cade încontinuu şi se scurge într-o gaură din mijloc care pare fără fund. Un loc al plângerii în care americanii şi nu numai vin, mai ales pe 9/11 în fiecare an, ca la un loc de pelerinaj.

Cele două imense fântâni sunt „înrămate” de un parapet metalic pe care sunt gravate numele celor 2.977 de victime. Acolo, în spaţiul gol al literelor, oamenii care vin pun câte un trandafir sau câte un steag în semn de amintire.

Toată zona este impresionantă, iar noaptea în special, când fântânile sunt puternic luminate, întregul complex capătă o mare încărcătură emoţională.

Fântână noaptea – „Ground Zero”

Fântână luminată – „Ground Zero”

În jurul fântânilor pe parapete metalice sunt gravate numele celor 2.977 de victime:

Numele victimelor

Numele celor 2977 de victime

Apa curge mereu în golul lăsat în urmă de Turnurile Gemene:

Golul lăsat în urmă de Turnurile Gemene

Apa curge mereu în fântână

Steaguri şi flori puse de cei veniţi la Ground Zero pe 11 septembrie 2014:

Steaguri şi flori în memoria victimelor

Persoane venite în pelerinaj

Muzeul 9/11

Între cele două fântâni care curg în fostele fundaţii ale turnurilor, pe locul fostei Sfere de metal care era aşezată între turnurile gemene, a fost ridicat un muzeu al comemorării tragediei din 2001.

Edificiul a fost conceput la exterior să semene cu o clădire prăbuşită, iar la intrare, chiar dincolo de peretele de sticlă, străjuieşte unul dintre ultimii piloni de bază al turnurilor ce a fost ridicat din zona prăbuşirii în 2002.

Pe 21 mai 2014 Muzeul a fost inaugurat şi deschis publicului.

Clădirea Muzeului, în dreapta, între fântână (prim-plan) şi noul One World Trade Center (în fundal):

Parcul în care a fost plantat şi unul din pomii care au supravieţuit atentatelor.

În jurul fântânilor din fundaţiile fostelor turnuri gemene, autorităţile americane au amenajat un parc cu zone paralele cu gazon şi copaci plantaţi în aliniament. Printre toţi arborii din parc se află şi unul din cei câţiva copaci din jurul fostelor turnuri gemene care au supravieţuit în urma prăbuşirii celor două clădiri în 2001.

Copacul – un păr de tip chinezesc – a fost găsit între rămăşitele turnurilor aproape ars, cu o singură creangă întreagă. În 2010, după ani în care a fost îngrijit să crească înapoi, a fost adus şi plantat în parcul ce se construia în jurul fântânilor de la Ground Zero.

Parcul în care a fost plantat şi unul din pomii care au supravieţuit atentatelor

Parc noaptea – Ground Zero

Pomul supravieţuitor, adus înapoi la Ground Zero in 2010, securizat cu cabluri şi protejat cu un gard:

Pomul supravieţuitor atentatului din 2001

Lângă parc, într-un colţ al întregului complex se regăseşte o micuţă staţie de pompieri, locul de unde au intervenit primele ajutoare pe 11 septembrie 2001. Pe peretele clădirii este pusă o plachetă mare de bronz, cu basoreliefuri ilustrând momentele tragice din 2001.

Pe plachetă stă scris cu litere mari: „Dedicated to those who fell and those who carry on. May we never forget”.

Staţia de pompieri

1 World Trade Center a.k.a. „Freedom Tower” – cea mai înaltă clădire din emisfera vestică – deschisă în noiembrie

După atentatele din 2001 s-a pus problema reconstruirii unui nou complex WTC. Mai multe variante de clădiri, mai multe design-uri au fost propuse, iar în cele din urmă s-a optat pentru un nou complex cu mai multe clădiri de dimensiuni, forme şi înălţimi diferite.

Cel mai impunător turn din complex este One World Trade Center (denumit şi neoficial „Freedom Tower”), un zgârie nori mai înalt decât fostele turnuri gemene şi decât oricare altă clădire nu doar din New York, ci din întreaga emisferă vestică. Ca înălţime, de la bază şi până la vârful antenei, turnul are o înălţime de 541 de metri, adică 1776 de picioare, un număr simbolic cu referire la anul în care s-a semnat declaraţia de independenţă a Statelor Unite. Fără a include antena, înălţimea turnului de 104 etaje ar fi de 417 metri.

Lucrările la 1 World Trade Center, perla coroanei pentru noul complex care se ridică în lower Manhattan, au început în 2006, iar în 2013 lucrările de structură s-au finalizat.

În total, noul turn a costat în jur de 4 miliarde de dolari, iar autorităţile americane au anunţat recent că turnul va fi deschis oficial în noiembrie anul acesta.

Privită din lateral în sus, de la nivelul străzii, faţada clădirii arată ca o piramidă care urcă spre cer şi se întâlneşte, simbolic, undeva într-un punct imaginar cu cele două raze puternice de lumină care sunt proiectate noapte în plan vertical şi care marchează lipsa turnurilor gemene de pe skyline-ul New Yorkez.

One WTC văzut dinspre Battery Park:

One WTC

One WTC domină, din fundal, clădirile înalte din centrul fiananciar al New York-ului. Imagine realizată din Brooklyn, de pe malul East River:

Clădirea One WTC – fundal

One WTC vazut de pe Brooklyn Bridge:

One WTC – noaptea

One WTC si Four WTC (cladirea cu doua lumini rosii pe acoperis), vazute din Empire State Building:

One WTC apare ca o piramida cand e privit din lateral in sus, de la nivelul strazii

4 WTC e gata de un an

Odată cu 1 World Trade Center, încă o clădire din coplexul noului WTC din Manhattan a fost terminată. Este vorba de 4 World Trade Center, un turn de 298 de metri şi 74 de etaje, deschis în noiembrie 2013.

Turnul este situat în partea estică a întregului complex, vizavi de fântâna din fundaţia fostului turn de sud al WTC ce a căzut în 2001.

Lucrările au început în ianuarie 2008, iar costul clădirii a ajuns la circa 700 de milioane de dolari.

4 WTC e deschis de aproape un an. În a doua poză, în faţa turnului, se vede în construcţie nouă staţie/gara din cadrul complexului (detalii mai jos):

Turn WTC

Complex WTC

Alte două turnuri din tot complexul vor fi construite

În viitorul apropiat sunt programate a fi construite încă două turnuri din noul complex WTC. este vorba de Two World Trade Center (387 de metri, 79 etaje) şi Three World Trade Center (352 de metri, 80 de etaje).

În mijlocul zgârie norilor, un nou hub de transport se ridică.

Pe lângă noile clădiri de birouri, parcul şi memorialul 9/11, autorităţile au decis şi reconstrucţia uneia dintre staţiile de tren din zonă, afectată serios după atentatele din 2001, şi să o transforme într-un mare hub de transport care să rivalizeze cu mai celebrele Grand Central Station şi Penn Station din New York.

Noul Hub care e în plină construcţie ar urma să deservească două linii de tren care vin dinspre Newark şi Hoboken de pe malul celălalt al râului Hudson, precum şi 5 linii de metrou din Manhattan.

Pe lângă utilitatea proiectului, noua construcţie se vrea a fi şi un monument arhitectural, cu un design care să devină un simbol pentru zonă. Arhitectul clădirii, spaniolul Santiago Calatrava, spune că designul de la suprafaţă a staţiei este făcut să semene cu o pasăre care este eliberată din mâinile unui copil.

Costul întregului proiect ce ar trebui să fie terminat până în decembrie 2015 se ridică la aproape 3,5 miliarde de dolari şi a fost criticat în presă ca fiind unul mult prea mare.

Clădirea noii gări are un design aparte. În poza de mai jos, în colţul dreapta se vede o şi o aripă a clădirii Muzeului 9/11:

Clădire gară

Noua gară în fundal şi una din fântânile memoriale în prim-plan

(wikipedia.uk.org/FOTO 911memorial.org)