Parlamentul European declară situaţie de urgenţă privind clima

Publicat de , 28 noiembrie 2019, 15:50 / actualizat: 28 noiembrie 2019, 16:50

Într-o rezoluţie separată, Parlamentul solicită UE să-şi prezinte strategia de atingere a neutralităţii climatice cât de repede posibil şi cel târziu până în anul 2050, cu ocazia Conferinţei ONU pentru schimbările climatice. Deputaţii cer, de asemenea, preşedintelui noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în Pactul ecologic european.

Accelerarea reducerii emisiilor globale din aviaţie şi sectorul maritim

Deputaţii consideră că nivelul de ambiţie existent este insuficient pentru reducerea semnificativă a emisiilor din aviaţie şi sectorul maritim. Ar trebui ca toate ţările să includă emisiile provenite din transportul maritim şi aviaţia internaţională în contribuţiilor stabilite la nivel naţional, au adăugat deputaţii. Aceştia solicită, de asemenea, Comisiei să includă sectorul maritim în Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Mai mult sprijin financiar pentru lupta împotriva schimbărilor climatice

Parlamentul afirmă că ţările UE ar trebui să îşi dubleze cel puţin contribuţiile la Fondul verde pentru climă, la nivel internaţional. Statele membre ale UE sunt cei mai mari furnizori de finanţare publică a combaterii schimbărilor climatice, iar bugetul UE ar trebui să respecte pe deplin angajamentele internaţionale ale Uniunii. De asemenea, deputaţii remarcă faptul că angajamentele ţărilor dezvoltate nu îndeplinesc obiectivul colectiv de 100 de miliarde de dolari americani pe an până în 2020.

În cele din urmă, deputaţii solicită de urgenţă tuturor statelor membre să elimine subvenţiile directe şi indirecte pentru combustibilii fosili până în 2020.

‘Parlamentul European a adoptat acum o poziţie ambiţioasă pentru conferinţa COP 25 de la Madrid. Având în vedere situaţia de urgenţă privind clima şi protecţia mediului, este esenţial să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. De asemenea, este un mesaj clar şi oportun pentru Comisie cu câteva săptămâni înainte de publicarea comunicării privind Pactul ecologic’, a declarat Pascal Canfin (Renew Europe, FR), Preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară în timpul dezbaterii de luni.

Background

Rezoluţia prin care se declară situaţie de urgenţă privind clima şi protecţia mediului a fost adoptată cu 429 de voturi pentru, 225 împotrivă şi 19 abţineri. Parlamentul a adoptat rezoluţia cu privire la COP25 cu 430 de voturi pentru, 190 împotrivă şi 34 de abţineri.

O serie de state, administraţii locale şi oameni de ştiinţă au declarat că planeta se confruntă cu o situaţie de urgenţă privind clima.

Comisia Europeană a propus deja obiectivul atingerii unui nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050, însă Consiliul European nu a avizat această propunere din cauza opoziţiei Poloniei, Ungariei şi Cehiei.

Parlamentul European la COP25

COP25 va avea loc la Madrid în perioada 2-13 decembrie 2019. Preşedintele Parlamentului European, David Maria Sassoli, (S&D, IT) va participa la deschiderea oficială. O delegaţie a PE, condusă de Bas Eickhout (Verzi, NL), va participa la conferinţă între 9-14 decembrie.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Temperaturile vor creşte cu 2,7 grade în 2100, depăşind limita prevăzută de 2 grade Celsius

Publicat de , 29 octombrie 2015, 10:49

Anunţul a fost făcut de secretara Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (CMNUCC), Christiana Figueres, la o conferinţă de presă, via internet, cu o zi înainte de publicarea, vineri, a raportului de sinteză elaborat de departament pentru a arăta promisiunile prezentate de ţări.

Convenţia a calculat care va fi efectul adăugat al tuturor acestor contribuţii naţionale pentru a soluţiona problema încălzirii globale (Intended Nationally Determined Contribution, INDC) iar rezultatul este că, atunci când se va aplica viitorul acord de la Paris începând din 2020, va avea loc o reducere anuală a emisiilor de 4 gigatone (gt).

Presupunând că ţările nu îşi vor multiplica angajamentele de combatere a încălzirii faţă de cele actuale preconizate până în 2030, iar reducerile anuale de 4 gt vor fi menţinute până la sfârşitul secolului, ‘ne vom afla într-un scenariu în care temperatura planetei va fi în 2100 cu 2,7 grade mai mare decât la nivelul erei preindustriale’, a subliniat Figueres.

‘Este oare suficient?’, s-a întrebat retoric Figueres în discuţia sa cu mass-media, răspunzând apoi ‘nu’. ‘Ştiinţa ne cere să ne situăm sub 2 grade’ Celsius pentru ca impactul schimbărilor climatice să nu fie catastrofal. Totuşi, ea a subliniat că aceste date arată că ‘suntem pe drumul cel bun, ştim cum să acţionăm şi putem pune toate condiţiile pentru a implementa angajamentele şi a avansa pe o cale şi mai bună’.

Ea s-a declarat mulţumită de ‘cantitatea şi rigurozitatea’ angajamentelor primite privind reducerea emisiilor: 147 de ţări până la data propusă de ONU (la 1 octombrie), 155 în prezent, între care se află totalitatea ţărilor industrializate şi peste 100 de ţări în curs dezvoltare. Angajamentele sunt luate de ţările responsabile de peste 90 % din emisiile mondiale, ‘iar fără acestea ne-am fi îndreptat spre o creştere a temperaturii cu 4-5 grade comparativ cu nivelul erei preindustriale’, a avertizat ea.

Întrebată dacă summitul de la Paris va fi ultima speranţă pentru a salva clima, Figueres a subliniat că ‘va fi ultima oportunitate pentru a fixa ruta reducerii emisiilor care să permită adaptarea la impactul schimbărilor climatice la costuri manevrabile’. Ea a reamintit că la Paris vor fi prezenţi preşedintele SUA, Barak Obama, şi omologii săi chinez şi indian, pentru a participa la Conferinţa internaţională asupra climei de la Paris (COP21), organizată sub egida ONU, care îşi va deschide lucrările la 30 noiembrie. (Agerpres)

Apel fără precedent al savanţilor pentru salvarea mediului: „Doar Dumnezeu ne mai poate ajuta acum!”

Publicat de radulipovan, 20 septembrie 2014, 12:10

Partha Dasgupta şi Veerabhadran Ramanathan, de la Universitatea Cambridge, respectiv Universitatea California, au scris, în revista Science, un apel fără precedent pentru a reduce efectele „potenţial catastrofale” ale modului în care oamenii „abuzează de resursele naturale ale planetei”.

„Consumul nesustenabil, creşterea populaţiei, sărăcia şi degradarea mediului sunt legate între ele, dar nici economiştii nu sunt interesaţi de asta, nici guvernele, care permit dezvoltarea organismelor modificate genetic”, scriu experţii.

Ei cred că schimbarea ar putea veni prin implicarea Vaticanului sau a altor lideri religioşi, care să acţioneze colectiv pentru a proteja mediul şi, totodată, omenirea.

Astfel, cei doi savanţi se alătură lui Albert Einstein şi Neils Bohr, care declaraseră că „toţi suntem responsabili pentru binele comun”, spune Naomi Oreskes, profesor de istorie a ştiinţelor la Universitatea Harvard.

Dasgupta precizează: „Religia are acces la reţele şi niveluri la care oamenii de ştiinţă nu pot ajunge, de aceea cerem ajutorul liderilor religioşi pentru a vorbi despre binele comun”.

El crede că o instutuţie religioasă puternică, aşa cum este Biserica Catolică, poate promova campanii de un impact deosebit, de exemplu poate lupta pentru combaterea foametei.

Astfel, liderii religioşi ar trebuie să colaboreze cu instituţii academice, cum este Royal Society sau US National Academy of Science, pentru a organiza campanii menite să oprească exploatarea abuzivă a resurselor planetei.(The Independent/FOTO shutterstock.com)