Codruţ Şereş, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica

Publicat de Andreea Drilea, 29 februarie 2016, 16:40 / actualizat: 29 februarie 2016, 18:56

Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a respins apelul declarat de Codruţ Şereş şi a menţinut sentinţa dată de instanţa de fond în martie 2014.

Fostul ministru se află deja în penitenciar, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni închisoare în dosarul privatizărilor strategice.

Tot în acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnaţi la câte 7 ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) şi George Asan (director Direcţia furnizare). Aceştia primiseră la instanţa de fond câte 5 ani închisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecători.

Alte condamnări: Nicolae Opriş (fost şef serviciu Hidroelectrica) – 5 ani cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – 4 ani închisoare cu executare; Iosif Georgeta (director economic) – 4 ani închisoare cu executare. Şi în cazul acestora instanţa a majorat pedepsele, Opriş primise la fond 4 ani, iar Victoria Geormăneanu şi Iosif Georgeta aveau închisoare cu suspendare.

Pe latură civilă, judecătorii au dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriş, Victoria Geormaneanu şi Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei despăgubiri civile către statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF, precum şi 339.916.431 lei către Ministerul Energiei.

Instanţa a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus asupra bunurilor şi sumelor de bani ce aparţin lui Codruţ Şereş. În plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriş, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruţ Şeres trebuie să achite suma de 25.000 lei.

Codruţ Şereş şi membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.

Procurorii susţin că Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională împreună cu ceilalţi inculpaţi şi, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceştia au desfăşurat activităţi care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional – ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

În sarcina acestora se reţine că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, inculpaţii nu au procedat la reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.

Se mai reţine că, în perioada 2002 – 2003, inculpaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia.

În perioada 2003 – 2004, inculpaţii au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9 – 10 ani, deşi Hidroelectrica nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare, conform procurorilor.

În sarcina lui Codruţ Şereş se reţine că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica să se deruleze în mod legal.

Procurorii susţin că activitatea grupării a pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.

(Agerpres/FOTO arhivă constantaexpress.ro)

(UPDATE) Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy s-au predat la IPJ Ilfov şi aşteaptă mandatele pentru a fi încarceraţi

Publicat de gabrielarotaru, 27 ianuarie 2015, 15:35

Cei doi au venit la Poliţia Ilfov după aproximativ trei ore de la decizia instanţei supreme, care i-a condamnat definitiv la patru ani şi opt luni şi, respectiv, patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice.

Codruţ Şereş a fost condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, iar Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunţată astăzi de ICCJ.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş, de la şase ani la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Şi în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la zece ani de închisoare.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Cetăţeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă. (mediafax.ro/ FOTO dcnews.ro)

ÎCCJ va pronunţa la 5 ianuarie sentinţa în dosarul privatizărilor strategice

Publicat de , 5 ianuarie 2015, 06:25

Procurorul de şedinţă a cerut, pe 17 decembrie, Instanţei Supreme pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege în dosarul privatizărilor strategice, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat. Tot atunci, avocaţii au susţinut pledoariile finale care au continuat şi pe 19 decembrie, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor care şi-au susţinut nevinovăţia.

ÎCCJ a decis pe 15 octombrie ca foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, precum şi Mihai Radu Donciu şi Mihai Dorinel Mucea să fie judecaţi sub control judiciar în dosarul privatizărilor strategice.

Măsura a fost luată de instanţă pentru a preîntâmpina plecarea acestora din ţară înainte de judecarea ultimului termen al dosarului, stabilit pentru 26 noiembrie, şi după ce un alt inculpat, Gabor Kerekes, a părăsit ţara fără încuviinţarea magistraţilor.

De altfel, instanţa a dispus arestarea în lipsă a lui Gabor Kerekes, urmând ca pe numele lui să fie emis un mandat internaţional de arestare.

În decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat de Înalta Curte la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie.

Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.

Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) – 10 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) – 9,6 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj).

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom. (Agerpres/ FOTO bzi.ro)

DOSARUL privatizărilor strategice: Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy, sub control judiciar. Kerekes, arestat preventiv în lipsă, după ce acesta a plecat din ţară

Publicat de andreeadaraban, 15 octombrie 2014, 17:26

În afara lui Şereş, au fost puşi sub control judiciar Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Procurorii DIICOT ceruseră instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

Măsurile preventive au fost dispuse după ce instanţa supremă a constatat că Gabor Kerekes, inculpat în dosar, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. Kerekes a transmis recent instanţei un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

Tot miercuri, completul care judecă dosarul a stabilit ca dezbaterile finale în dosarul privatizărilor strategice să aibă loc în 26 noiembrie, când vor fi ascultate pledoariile acuzării şi apărării în acest caz.

 Gabor Kerekes, judecat în dosarul privatizărilor strategice, a plecat din ţară, deşi se afla sub control judiciar, şi a trimis instanţei un email în care a arătat că merge în Germania, ICCJ urmând să decidă dacă va fi arestat preventiv, dar şi dacă Şereş şi Nagy vor sta în arest la domiciliu.

 Instanţa supremă judecă, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev şi Gabor Kerekes, urmând ca, după audierea inculpaţilor şi după pledoariile avocaţilor şi ale procurorului de caz, să rămână în pronunţare.

 Judecătorii au constatat că Gabor Kerekes a transmis instanţei recent un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere. Astfel, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv şi a rămas în pronunţare în acest caz.

 Preşedintele completului de judecată, magistratul Ionuţ Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declaraţie anterioară în care clientul său a arătat că nu se va sustrage judecării şi că va fi prezent la toate termenele de la instanţă.

 Avocatul lui Kerekes a spus că, după ce instanţa a luat faţă de clientul său măsura preventivă, acestuia nu i-a fost comunicată imediat, astfel că nu a avut cunoştinţă de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicată la câteva zile mai târziu. Avocatul a arătat că Gabor Kerekes are părinţii în Germania, iar aceştia sunt bolnavi, fiind vorba de o problemă urgentă.

 Judecătorul Ionuţ Matei a stabilit ca instanţa să transmită o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care să sesizeze cu privire la faptul că Gabor Kerekes a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. În sesizarea care va fi transmisă la MAI, instanţa va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor, precum şi timpul de accesare a acestora de către unităţile de poliţie de frontieră şi de aeroporturi. De asemenea, instanţa va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar şi să nominalizeze potenţialii vinovaţi, în vederea formulării unei sesizări.

 Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, să se stabilească măsuri preventive şi în cazul lui Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.

 Procurorii DIICOT au solicitat instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

 Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

 În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

 Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

 Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

 Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

 Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

 Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

 Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

 Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

 Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

 Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

 Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

 Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

 În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

 Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

 Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

 Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

 Fostul ministru Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă. (Mediafax.ro/ FOTO observator.ro)