Românca Laura Codruţa Kovesi, desemnată personalitatea publică a anului de Emerging Europe

Publicat de , 1 mai 2020, 09:40

Actualmente şefa Biroului procurorului public european (EPPO), Kovesi a ajuns iniţial în atenţia publică în România, ţara ei natală, în calitate de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), al cărei director a devenit în 2013. În timpul celor cinci ani în care s-a aflat în această funcţie, ea a supervizat trimiterea în judecată a mii de politicieni corupţi: primari, parlamentari şi chiar foşti premieri au fost găsiţi vinovaţi de corupţie şi condamnaţi la închisoare, scrie Emerging Europe.

”Această distincţie este o recunoaştere a muncii remarcabile a doamnei Kovesi în fruntea DNA, unde a devenit un model pentru agenţiile de combatere a corupţiei din întreaga regiune a Europei emergente şi un simbol al luptei împotriva corupţiei şi al consolidării statului de drept’, spune Andrew Wrobel, partener fondator al Emerging Europe. ‘Desemnarea ei ulterioară în funcţia nou creată ca primul procuror public al Europei nu face decât să confirme rolul important pe care ea l-a jucat şi va continua să-l joace în lupta împotriva corupţiei’‘, adaugă acesta.

În calitate de procuror public european, Laura Codruţa Kovesi are ocazia să schimbe atitudinile la nivel european. EPPO, cu sediul în Luxemburg, care ar urma să devină funcţional la sfârşitul anului curent, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, punerea sub acuzare şi condamnarea infracţiunilor împotriva bugetului UE, precum fraude, corupţie şi fraude transfrontaliere cu TVA mai mari de 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor poate fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, terorismul.

Premiile Emerging Europe sunt în 2020 la a treia ediţie şi fac parte dintr-un program de prezentare a ceea ce este mai bun în regiunea Europei emergente: personalităţi, organizaţii publice şi private, precum şi proiecte şi iniţiative. Printre precedenţii laureaţi se numără Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internaţional, şi profesorul Gunter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Ceremonia acordării distincţiilor din acest an era programată să aibă loc în 25 iunie, la Parlamentul European, la Bruxelles. Din cauza pandemiei de COVID-19, laureaţii de anul acesta vor fi anunţaţi online în următoarele săptămâni şi luni.

(Agerpres/FOTO Diana Surdu)

CSM discută două acţiuni disciplinare exercitate de IJ împotriva Laurei Codruţa Kovesi

Publicat de , 23 ianuarie 2019, 08:06

* Una dintre abaterile disciplinare se referă la manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu. În cadrul unei şedinţe de lucru, fosta şefă a DNA ar fi avut astfel de manifestări, aşa cum rezultă din înregistrări audio apărute în spaţiul media la data de 18 iunie 2017, potrivit Inspecţiei Judiciare.

‘În concret, procurorul-şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate’, arăta IJ.

De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi un dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, susţinea Inspecţia Judiciară.

Acţiunea a vizat şi ‘atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii’. Prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv ‘laşi’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecţi’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat, explica IJ.

* Al doilea raport al Inspecţiei Judiciare susţinea că Laura Kovesi a inserat într-un comunicat de presă pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul DNA Ploieşti, care constituiau probe într-un dosar care îi viza pe membrii familiei Cosma.

În februarie 2018, DNA a dat publicităţii un comunicat de presă, în care era redată transcrierea unor convorbiri purtate de persoane din anturajul fostului deputat Vlad Cosma la sediul DNA Ploieşti. Potrivit DNA, persoanele respective au cerut procurorilor să facă demersuri astfel încât să-i creeze o situaţie juridică favorabilă lui Vlad Cosma şi tatălui său, Mircea Cosma, cercetat pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

(Agerpres/FOTO aktual24.ro)