UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro
13 ianuarie 2025, 15:10
Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.
Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.
Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.
”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.
În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.
Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.
De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.
Comisia Europeană deschide proceduri oficiale contra TikTok
17 decembrie 2024, 13:45
‘Trebuie să ne protejăm democraţiile de orice fel de ingerinţă străină. Ori de câte ori suspectăm o astfel de ingerinţă, în special în timpul alegerilor, trebuie să acţionăm rapid şi ferm. În urma unor indicii serioase că actori străini au intervenit în alegerile prezidenţiale din România prin utilizarea TikTok, investigăm acum cu atenţie dacă TikTok a încălcat Legea privind serviciile digitale prin faptul că nu a abordat astfel de riscuri. Ar trebui să fie foarte clar că, în Uniunea Europeană, toate platformele online, inclusiv TikTok, trebuie să fie trase la răspundere’, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Lucrările se vor axa pe gestionarea riscurilor la adresa alegerilor sau a discursului civic, legate de următoarele domenii:
– sistemele de recomandare ale TikTok, în special riscurile legate de manipularea neautentică coordonată sau de exploatarea automatizată a serviciului;
– politicile TikTok privind reclamele politice şi conţinutul politic plătit.
În ceea ce priveşte cele două elemente, una dintre suspiciunile pe care Comisia urmează să le investigheze este dacă TikTok a atenuat cu diligenţă riscurile pe care le prezintă aspectele regionale şi lingvistice specifice ale alegerilor naţionale.
Dacă suspiciunile Comisiei se dovedesc a fi corecte, aceste deficienţe ar constitui încălcări ale articolului 34 alineatele (1) şi (2) şi ale articolului 35 alineatul (1) din Regulamentul privind serviciile digitale. Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaţie aprofundată.
Această decizie de deschidere a unei investigaţii ia în considerare informaţiile primite din rapoartele declasificate ale serviciilor de informaţii de către autorităţile române, precum şi rapoartele terţilor. Investigaţia urmează, de asemenea, analiza rapoartelor de evaluare a riscurilor prezentate de TikTok în 2023 şi 2024, răspunsurile la solicitările de informaţii ale Comisiei şi documentele interne furnizate de TikTok.
Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale pentru Irlanda, a fost asociat la investigaţia Comisiei şi va contribui cu expertiza şi analiza sa la acest caz. Irlanda este ţara de stabilire a TikTok în UE.
După iniţierea oficială a procedurilor, Comisia Europeană va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informaţii, prin desfăşurarea de acţiuni de monitorizare, interviuri, inspecţii şi prin solicitarea accesului la algoritmi. Astfel de solicitări de informaţii pot impune TikTok să furnizeze date şi documente pe care a fost obligată să le păstreze pe baza ordinului de păstrare impus de Comisie la 5 decembrie.
Iniţierea procedurilor oficiale împuterniceşte Comisia Europeană să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislaţiei, cum ar fi măsuri provizorii şi decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia este împuternicită să accepte orice angajament asumat de TikTok de a remedia aspectele care fac obiectul procedurii.
Actul legislativ privind serviciile digitale nu stabileşte niciun termen legal pentru încetarea procedurilor oficiale. Durata unei investigaţii aprofundate depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, de măsura în care societatea în cauză cooperează cu Comisia şi de exercitarea dreptului la apărare.
În plus, iniţierea unei proceduri oficiale nu aduce atingere niciunei alte proceduri pe care Comisia ar putea decide să o iniţieze în temeiul altor dispoziţii ale Actului legislativ privind serviciile digitale.
Amenzile maxime posibile sunt de 6% din cifra de afaceri anuală globală a furnizorului de servicii.
La 5 decembrie, Comisia a emis un ordin de păstrare către TikTok, ordonând platformei să îngheţe şi să păstreze datele legate de riscurile sistemice reale sau previzibile pe care serviciul său le-ar putea prezenta asupra proceselor electorale şi a discursului civic din UE. Acest ordin de păstrare se referă la alegerile naţionale din Uniunea Europeană care au loc între 24 noiembrie 2024 şi 31 martie 2025.
Aceasta este a treia anchetă pe care Comisia a lansat-o împotriva TikTok, în urma anchetei în curs deschise la 19 februarie 2024 şi a anchetei încheiate cu angajamente în august 2024.
În 30 aprilie 2024, Comisia a lansat un instrument pentru avertizorii de integritate pentru Actul legislativ privind serviciile digitale. Instrumentul DSA pentru avertizorii de integritate oferă persoanelor care deţin informaţii privilegiate o modalitate sigură şi protejată de confidenţialitate de a partaja informaţii anonime sau atribuite Comisiei Europene cu privire la practici dăunătoare transmise de platformele online foarte mari.
Comisia Europeană va media între TikTok şi România
28 noiembrie 2024, 20:27
România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra platformei TikTok, în baza regulilor comunitare privind social media.
Într-o scrisoare consultată de Politico joi dimineaţă, reţeaua de socializare TikTok – deţinută de compania chineză ByteDance – a respins acuzaţiile conform cărora şi-ar fi folosit influenţa în alegerile din România.
‘Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei Operaţiuni Acoperite de Influenţă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidenţiale aflate în desfăşurare în România, precum şi nicio dovadă a unei influenţe străine’, afirmă platforma TikTok, potrivit Politico.eu, într-o scrisoare adresată autorităţilor române.
TikTok adaugă că a ‘eliminat peste 150 de conturi impersonale asociate’ candidatului Călin Georgescu şi peste 650 de conturi asociate altor candidaţi.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul comunitar a primit o cerere de deschidere ‘a unei investigaţii formale asupra rolului TikTok în alegerile din România’, în baza legislaţiei comunitare privind social media, respectiv Legea privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).
Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei Europene, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să se desfăşoare înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat joi publicaţiei Politico.eu acelaşi purtător de cuvânt al Comisiei.
Potrivit France Presse, această masă rotundă cu autorităţile române şi TikTok ‘asupra situaţiei actuale’ va avea loc vineri, a declarat acestei agenţii de presă un purtător de cuvânt neprecizat al Comisiei Europene, subliniind că ‘alte platforme au fost de asemenea invitate’. ‘Este vorba despre un exerciţiu obişnuit’, la fel ca ‘înaintea alegerilor din Slovacia’ ori din Luxemburg, sau a scrutinului european, a adăugat el.
TikTok respinge acuzaţiile că ar fi influenţat câştigarea primului tur al alegerilor de Călin Georgescu.
‘Relatările puternic speculative despre alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare’, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino, citat de Politico.
‘Este categoric falsă afirmaţia’ potrivit căreia contul lui Călin Georgescu ‘a fost tratat diferit de cele ale altor candidaţi’. El ‘a fost supus exact aceloraşi reguli şi restricţii’ ca toţi ceilalţi candidaţi, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok, citat de AFP.
Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a fost aprobată de Parlamentul European
27 noiembrie 2024, 14:04 / actualizat: 27 noiembrie 2024, 16:40
Parlamentul European a susţinut noua echipă a Ursulei von der Leyen cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.
Noul executiv comunitar îşi va intra în funcţie la începutul lunii decembrie.
În dezbaterea din PE de dinaintea votului, Ursula von der Leyen a spus că libertatea şi suveranitatea Uniunii Europene depind ‘mai mult ca oricând’ de ‘puterea sa economică’.
‘Consider că generaţia noastră de europeni trebuie încă o dată să lupte pentru libertate şi suveranitate (…) Libertatea şi suveranitatea noastră depind de puterea noastră economică. Securitatea noastră depinde de capacitatea de a fi competitivi, de a inova şi de a produce. Modelul nostru social depinde de o economie în creştere în timp ce se confruntă cu schimbări demografice’, a mai afirmat şefa CE.
Ea a indicat că ‘prima iniţiativă majoră’ a Comisiei Europene se va concentra pe competitivitate pentru a ‘reduce’ decalajul faţă de Statele Unite şi China în noile afaceri şi tehnologii şi pentru a spori securitatea UE şi a-i creşte capacitatea de a se susţine singură.
Ea a promis totodată un plan pentru ‘decarbonizarea şi competitivitatea Europei’, pentru a echilibra angajamentele climatice ale UE cu preocupările mediului de afaceri legate de birocraţie.
Von der Leyen a insistat asupra apărării europene şi a necesităţii de a face mai mult pentru a concura cu cheltuielile militare ale Rusiei, în plin război în Ucraina şi într-un moment în care revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ridică temeri în legătură cu angajamentul Statelor Unite.
Noul executiv european urmează să-şi preia funcţia la începutul lunii decembrie, cu aproximativ cincizeci de zile înainte de învestirea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite.
