Conferința ABU Media 2020: Interviu cu Graham Ellis de la BBC

Publicat de andreeadaraban, 30 iunie 2015, 23:50 / actualizat: 1 iulie 2015, 7:22

Interviu cu Graham Ellis de la BBC

Reporter: Domnule Graham Ellis, vedem acum un asalt din partea Google şi a altor platforme puternice de internet împotriva mediei tradiţionale şi în special împotriva radioului. Există o strategie în Europa şi la BBC pentru contracararea unei astfel de situaţii?
Graham Ellis: Trebuie să recunoaştem faptul că sunt mai multe deschideri pe piaţa noastră de profil şi fiecare oferă ceva nou, ceva diferit. Consider că important pentru serviciul public de media este să nu uite ce diferenţiază media publică de media comercială. Dacă analizăm acest lucru, vedem că este vorba de responsabilitatea faţă de ascultători, este vorba de exprimarea viziunilor şi opiniilor ascultătorilor şi cetăţenilor şi nu despre exprimarea viziunilor clienţilor. Este vorba despre a ne aminti că avem o datorie, aceea de a reflecta toate aspectele societăţii din ţările noastre şi acest lucru înseamnă nu numai livrarea de ştiri bune şi independente, informaţii politice, dar înseamnă şi reflectarea societăţii prin arta sa proprie, prin cultura sa, prin muzica sa. Facem acest lucru în Marea Britanie, ştiu că faceţi acest lucru şi aici, în România. Am fost foarte impresionat, de exemplu, de proiectul dumneavoastră „Pianul călător” şi felul în care este recepţionat şi primit, mai ales în comunităţile rurale din România.
Reporter: În cadrul acestui „asalt”, oamenii primesc foarte multe informaţii în fiecare zi, dar consider că unii ar trebui să pună aceste informaţii într-o ordine. Putem fi noi oare acestă media care să pună în ordine ştirile?
Graham Ellis: Da, sigur. Consider că radiodifuzorii publici, radiodifuzorii naţionali vor avea întotdeauna un simţ foarte bun cu privire la ce doreşte ţara, la ce doresc cetăţeni. Din acest punct de vedere da, noi ordonăm informaţiile.
Reporter: Cum se vede Radio România de la Londra şi cum se vede de la Geneva?
Graham Ellis: Ei bine, nu sunt deloc un expert în Radio România, dar părearea noastră este că aici, în România, aveţi o cultură foarte sănătoasă şi vibrantă a radioului, în general şi, în cadrul acestei culturi, Radio România îşi recunoaşte misiunea sa publică şi joacă un rol important în ce priveşte interesul naţional, prin prisma serviciului public de radio. La Geneva, Radio România a fost şi continuă să fie un membru important al Uniunii Europene de Radio (EBU), este membru activ şi nu doar în sensul formal, ci în sensul că preşedintele director general, domnul Ovidiu Miculescu, este implicat constant în reuniunile şi discuţiile noastre. Din acest punct de vedere, Radio România este un participant extrem de activ şi suntem foarte onoraţi de acest lucru.
Reporter: Din punct de vedere democratic, putem spune că Radio România a păstrat o cale dreaptă?
Graham Ellis: Vă rog?
Reporter: Vorbind despre democraţie, Radio România poate reprezenta o linie directoare pentru democraţia dreaptă?
Graham Ellis: Ei bine, consider că toate serviciile publice de media, inclusiv Radio România, au o datorie-cheie de a contribui la democraţie prin asigurarea că cetăţenilor li se livrează informaţie independentă care le permite să ia decizii democratice potrivite.
Reporter: Şi ultima întrebare, dacă îmi daţi voie. Aici, la Bucureşti, am adus împreună Asia şi Europa. Este bine? Nu este bine? Este o formulă şi pentru o dată viitoare… nu ştiu.
Graham Ellis: Este un lucru foarte bun acesta. Am vorbit mai devreme, în cadrul lucrărilor conferinţei, despre impactul giganţilor globali de internet asupra mediei naţionale şi este foarte clar că ei au mai mulţi bani decât avem noi, radiodifuzorii naţionali luaţi individual. Consider că este foarte important ca serviciile publice de media să colaboreze unele cu altele pentru a-şi influenţa reciproc balanţa financiară. Deci, dacă privim la venitul companiei Google, să spunem, veniturile acesteia se ridică la aproximativ 60 de miliarde dolari pe an. Dacă privim la BBC, ca unul dintre marii radiodifuzori din Europa, veniturile sale se ridică la doar 5 miliarde de lire sterline pe an. În mod similar, veniturile Radio România sunt mult mai mici, dar dacă priviţi în ansamblu membrii EBU, veniturile totale se ridică la aproximatov 33 de miliarde de euro. Cu o asemenea sumă de bani, dacă acţionăm împreună, vom obţine mult mai mult. Mai mult, dacă aducem alături două uniuni surori – mă refer la EBU şi Asia-Pacific Broadcasting (ABU) – dacă îi aducem pe oameni împreună, este o şansă şi mai mare pentru sectorul mediei publice de a realiza mai mult împreună.
Reporter: Ar putea fi [această conferinţă] începutul construcţiei unui pod între Asia şi Europa?
Graham Ellis: Ar fi foarte frumos să ne gândim că ar putea fi un pod, dar cred că întotdeauna vor fi unele diferenţe – ceea ce nu înseamnă că nu putem alege lucrurile folositoare. (radioromaniaregional.ro)

Când transmiţi ştiri şi realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate

Publicat de andreeadaraban, 30 iunie 2015, 23:40 / actualizat: 1 iulie 2015, 7:19

Reporter: Domnule Sato, bun venit în România şi bun venit la Societatea Română de Radiodifuziune. Veniţi dintr-o ţară care dispune de tehnologii foarte avansate, cum vi se pare Europa în acest moment?
Toshiyuki Sato: Este o întrebare grea. Când te uiţi înapoi la ultimul deceniu, sau chiar două decenii, sunt multe lucruri care nu se învechesc, iPad şi avem Walkmanul Sony. Walkman-ul este foarte popular peste tot în lume, dar, dintr-o dată, mergând pe străzile din New York am găsit un mic dispozitiv iPad şi nu mi-am putut da seama ce este pentru că era atât de mic, dar am aflat că oamenii ascultă muzică la acest dispozitiv atât de mic. Multe cântece pe un singur stick. De asemenea, este adevărat că există şi Youtube, Net Freaks, Hulu, avem multe canale noi, o întreagă industrie… şi se pare că industria tradiţională, radiofonică se erodează, dar continuăm să fim lideri pe piaţă doar pentru că… noi, de asemenea, am introdus tehnologie nouă, ca cea HD pentru televiziune şi, cumva, am supravieţuit… Dar ce vreau să spun este că atunci când transmiţi ştiri şi când realizezi emisiuni, profesionalismul este necesar şi lumea caută calitatea şi conţinutul de calitate când sunt atât de multe canale pe piaţă.
Reporter: V-am văzut prezentarea Power Point din cadrul conferinţei. Este interesant, acum câţiva ani, zece sau douăzeci de ani, un televizor era suficient pentru o familie. Acum, evoluţia în tehnologie este uimitoare, nimeni nu ştie unde va duce această evoluţie. Dar să încercăm totuşi, în 2020 cât de mare poate fi evoluţia canalelor media, în special a radioului? Dvs spuneţi că radioul este acum ca o carte…
Toshiyuki Sato: Aceasta este problema, pentru că radioul vă oferă un fel de „imagine” audio, dar există un fel de structură care permite ca unul să poată urmări doar televizorul şi altul să poată asculta doar radioul. Datorită apariţiei internetului, însă, această structură de bază începe să se erodeze./dstanesc Cele două sunt amestecate şi nu cred că mai exist o mare diferenţă. Cu toate acestea, în timpul unor crize – cum a fost cutremurul din 2011, de exemplu – oamenii au tendinţa să asculte radioul, deci radioul este simplu dar are putere, mai ales în astfel de perioade dificile. Astfel, dacă oamenii nu ascultă în mod normal radioul, vor apela la radio atunci când se întâmplă ceva. Deci noi, radiodifuzorii, trebuie să ne menţinem audienţa obişnuită să asculte radioul. Pentru a îndeplini acest scop, trebuie să creăm ştiri şi programe bune.
Reporter: Ce este mai important, să dispui de tehnologie de ultimă oră sau de programe de calitate?
Toshiyuki Sato: Ai nevoie de ambele. Dacă nu introduci inovaţii în industria ta, nu poţi supravieţui. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul televiziunii, pentru că iniţial am avut televiziune alb-negru, apoi am avut televiziunea color, iar ecranul plat înainte a fost o cutie, iar acum avem HD, care este o invenţie a companiei NHK (Japan Broadcasting Corporation), invenţie care a fost distribuită tuturor, pentru că oamenii vor să vadă imagini clare, un ecran frumos. Poţi vedea o operă sau un balet la Covent Garden, sau la Opera Metropolitan din New York, sau la Opera din Paris în acelaşi timp, în toată lumea prin intermediul HD şi în cinematografe diferite. Deci HD-ul, extinderea noii tehnologii oferă experienţe noi, şi prin intermediul acestor experienţe pot fi create noi afaceri, aşa că suntem deschişi multor schimburi şi trebuie să dispunem de noi dispozitive ca unelte de lucru.
Reporter: Avem de-a face cu un cerc. Imagine mai bună, reţele mai bune, tehnologii mai bune înseamnă mai mulţi bani. Mai mulţi bani înseamnă venituri mai mari pentru oameni. Când poate fi întrerupt un astfel de cerc?
Toshiyuki Sato: Nu este obligatoriu să cheltuieşti mai mulţi bani pentru tehnologii mai bune, pentru că, după cum vedeţi, un televizor cu ecran plat costa de 10-15 ori mai mult cu zece ani în urmă, dar acum este ieftin, oricine îşi poate permite unul. Deci inovaţia înseamnă apariţia unor noi tehnologii, dar după un timp preţurile scad şi fiecare poate cumpăra această tehnologie nouă.
Reporter: Asta este valabil şi pentru profesionişti, pentru tehnologia profesională?
Toshiyuki Sato: Ei nu pot face producţie în masă pentru radiodifuzori, pentru că aparatele noastre sunt speciale. Din acest punct de vedere, schimbarea este necesară, dar va trebui să cheltuiţi mai mult – mă refer la radiodifuzori – pentru a introduce noile tehnologii.
Reporter: De unde vin banii?
Toshiyuki Sato: Banii vin de la telespectatori şi ascultători. Acesta este sistemul în această industrie.
Reporter: Cum apreciaţi că România are acest fel de iniţiativă, aceea de a aduce împreună la Bucureşti radiodifuzori din Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Cred că este o abordare bună şi prietenească pentru asiatici. Mulţi asiatici călătoresc în Europa de Est şi aceasta a fost o mare oportunitate pentru mine să vin în România de această dată. Când eram student trebuia să iau vize pentru ţările est-europene. O vară întreagă m-am pregătit să obţin vize de la 6 state, dar nu am putut obţine decât două, de la Polonia şi de la Cehoslovacia şi nu am putut vedea alte foste ţări est-europene. Acum pot veni în Ungaria şi România, deci mi-am realizat visul din perioada studenţiei. Deci este o şansă importantă pentru noi să venim şi să vedem ce s-a schimbat şi de asemenea de a schimba puncte de vedere cu românii.
Reporter: Ar putea exista un pod între Europa şi Asia?
Toshiyuki Sato: Sper să fie aşa. Dumneavoastră şi noi trebuie să fim un pod.(radioromaniaregional.ro)