Curtea Constituţională a decis că legea coşului minim de consum lunar este constituţională
Publicat de ,
14 iulie 2020, 19:28
Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” spune că decizia CCR reprezintă o victorie pentru angajaţii din România.
Legea prevede corelarea salariului minim cu coşul minim de consum pentru un trai decent, iar valoarea sa va fi calculată anual de către Institutul naţional de Statistică şi se probă prin ordin al preşedintelui acestuia. Anterior, valoarea coşului minim de consum lunar pentru un trai decent se actualiza anual de către Institutul Naţional de Statistică şi de aproba prin hotărâre a guvernului.
Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a anunţat că decizia Curţii Constituţionale reprezintă o victorie pentru angajaţii din România, iar coşul minim de consum va fi un indicator important în stabilirea şi fundamentarea salariului minim.
Potrivit unui comunicat de presă al confederaţiei, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii, calculat pentru luna septembrie 2019 este de 6.954 de lei pe lună. De asemenea, valoarea coşului pentru o familie formată din doi adulţi şi un copil este de 5.708 lei pe lună. pentru o familie formată din doi adulţi, fără copii, de 4.262 de lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură – de 2.621 de lei pe lună.
Creşterea cu 2,4% a economiei României în primul trimestru, datorată în principal consumului
Publicat de ,
9 iunie 2020, 09:41
Investiţiile au avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, iar exportul a continuat să aibă o contribuţie negativă, de minus 3,2%.
‘Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 2,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,2%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 0,8%, comparativ cu reducerea volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 5,5%’, precizează INS în datele provizorii privind creşterea PIB în primul trimestru al acestui an.
Comparativ cu trimestrul IV din 2019, Produsul Intern Brut în primul trimestru din 2020 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 2,4% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2020, a fost de 272,415 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul IV 2019 şi în urcare cu 2,7% faţă de trimestrul I 2019.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2020 a fost de 216,264 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de trimestrul I 2019.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2020 faţă de trimestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,1%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 14,1%; construcţiile (+0,8%), cu o pondere de 4,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,4%.
Contribuţii negative au înregistrat: industria (-1,2%), cu o pondere de 19,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o reducere a volumului de activitate cu 5,9%; impozitele nete pe produs (-0,1%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o reducere a volumului lor cu 0,7%.
După 18 luni, Apă fără Plastic lasă în urmă rezultate concrete, semne de întrebare, o mai mare deschidere spre un comportament responsabil și numeroși susținători.
Rezultatele proiectului sunt 12 cișmele noi instalate în orașul Iași; O petiție cu peste 1000 de semnături pentru instalarea de noi cișmele în cartierele ieșene; Promisiunea Primăriei Municipiului Iași de a instala, la rândul ei, în 2016, 10 cișmele noi în cartierele din oraș. Totodată există 20 de Susținători Apă fără Plastric: localuri, companii și instituții care oferă gratuit clienților și angajaților apă de la robinet; O hartă Eco actualizată ; Peste 1000 de elevi din școli și licee ieșene informați despre efectele consumului de apă îmbuteliată și alternativele sustenabile.
(Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iaşi/Foto Raluca Daria Diaconiuc)
De asemenea, potrivit directorului Centrului antidrog, Vlad Axinciuc, o practică nouă în rândul tinerilor din Botoşani constă în consumul de otravă pentru şobolani utilizat pentru crearea unor stări euforice.
Potrivit lui Vlad Axinciuc, în urma analizei ultimilor trei ani se observă o creştere a trendului în ceea ce priveşte consumul de alcool şi de substanţe etnobotanice.
Anul trecut, Centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din Botoşani a primit 22 de cereri de sprijin pentru consumatorii de etnobotanice, în timp ce la Secţia de Psihiatrie s-au prezentat 104 persoane dependente de alcool. (agerpres/ FOTO spicetvbox.info)