Copiii concepuţi de bărbaţi fumători au un risc mai mare de a dezvolta tulburări cognitive (studiu)
Publicat de Andreea Drilea, 17 octombrie 2018, 15:06
Cercetarea efectuată asupra şoarecilor a dezvăluit că efectul este declanşat de modificările epigenetice în cazul unor gene importante din lichidul seminal al tatălui, sau de schimbările ereditare care se petrec fără modificarea secvenţei ADN.
Studii anterioare au demonstrat că expunerea femeilor la nicotină şi la alţi compuşi din fumul de ţigară reprezintă un factor de risc semnificativ pentru apariţia de tulburări comportamentale – inclusiv tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) – la mai multe generaţii de descendenţi ai acestora.
Însă asocierea este mai puţin clară în ceea ce priveşte taţii, parţial deoarece a fost dificil de separat factorii genetici de cei de mediu în cadrul studiilor efectuate pe subiecţi umani.
Cercetători de la Universitatea de stat din Florida i-au expus pe şoareci la doze mici de nicotină administrată în apa de băut în timpul etapei de viaţă în care corpul lor producea lichid seminal. Rozătoarele au fost apoi împerecheate cu femele care nu fuseseră niciodată expuse la nicotină.
Potrivit concluziilor, în timp ce taţii au prezentat un comportament normal, urmaşii lor de ambele sexe au manifestat hiperactivitate, deficit de atenţie şi inflexibilitate cognitivă.
În cazul în care femelele din această generaţie au fost împerecheate cu şoareci de sex masculin care nu au fost expuşi la nicotină, descendenţii masculi au prezentat mai puţine simptome, însă totuşi semnificative, de deficienţă de flexibilitate cognitivă, conform studiului.
Analiza lichidului seminal al exemplarelor de sex masculin expuse iniţial la nicotină a relevat că regiunile promotoare ale mai multor gene au suferit modificări epigenetice, inclusiv gena pentru dopamină D2, esenţială pentru dezvoltarea creierului şi în procesul de învăţare.
‘Faptul că bărbaţii fumează mai mult decât femeile face ca efectele asupra bărbaţilor să fie în mod special importante din perspectiva sănătăţii publice. Constatările noastre subliniază necesitatea investigării în profunzime a efectelor fumatului în cazul tatălui, mai degrabă decât cel în cazul mamei, asupra sănătăţii copiilor lor’, a declarat Pradeep Bhide, coautor al studiului.
Concluziile cercetării au fost publicate în jurnalul PLOS Biology.
(Agerpres/FOTO arhivă tibifarcas.ro)
