Daea: Nu îmi permit să las de trei ori cantitatea de peşte să o mănânce cormoranul şi noi să ne facem că nu ştim

Publicat de , 21 februarie 2019, 07:05

‘Este un raport al Parlamentului European din noiembrie care atrage atenţia în zona asta cu cormoranul. Este problema României şi a Europei. Sunt 300.000 de tone de peşte mâncat de cormorani şi e hrana românilor şi a europenilor. Peste câteva zile o să mă duc la Comisia Europeană pentru că am stabilit o întâlnire cu reprezentanţii de la comisie să mă duc cu un program pe care să-l autorizăm împreună şi să luăm măsurile necesare.(…) Reducem efectivele prin metode cunoscute şi aplicate de alte ţări. Dumneavoastră aţi vrea să alegeţi între cormorani şi români: Eu nu aleg aici, românul are prioritate aici. Aici nu este vorba de ales între cormorani, că îmi place mie cum zboară şi avem ONG-uri care cântăresc imaginar ce înseamnă acest domeniu. Eu sunt ministerul hranei. Eu răspund de hrană în România. Sunt responsabil în faţa Guvernului şi a primului ministru de politicile în domeniu. Nu îmi permit să las de trei ori cantitatea de peşte să o mănânce cormoranul şi noi să ne facem că nu ştim’, a spus Daea.

Ministrul Agriculturii a reiterat că producţia de peşte a României este de numai 12.000 de tone, deoarece cormoranii mănâncă 30.000 de tone, iar numărul acestor păsări în ţara noastră este de 100.000.

‘O să vedeţi un raport (al Parlamentului European n.r.), o rezoluţie în Parlament cu 23 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere, care spune că problema Europei sunt 300.000 de tone de peşte care se pierd din cauza acestei păsări care n-are duşman, care e duşmanul numărul unu al pisciculturii. Sunt foarte mulţi cormorani, atât de mulţi că nu se feresc de oameni. La nivelul Uniunii Europene, prin recensământ, sunt între 1,7-1,8 milioane exemplare. În România sunt 100.000. Producţia de peşte este de 12.000 de tone. Ei mănâncă în jur de 30.000 de mii de tone. Se pot produce 55.000 de tone…’, a explicat şeful de la Agricultură.

(Rador/FOTO psnews.ro)

TEMA ZILEI:Compensații și plan de management al cormoranilor – solicitări ale piscicultorilor, în preajma votului pentru noul Regulament privind Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură (30.01.2019)

Publicat de petronelamihai, 29 ianuarie 2019, 15:43 / actualizat: 18 aprilie 2019, 20:01

(Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH)

Preşedintele Asociatiei Naționale a Producătorilor din Pescărie ROMFISH, cu sediul la Iasi, Eugen Cătălin Platon a declarat că la nivelul Uniunii Europene se pierd anual 300.000 de tone de peşte, principala cauză a pierderilor fiind cormoranii care, din anul 1979, sunt protejaţi de legislaţia europeană.

(Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH)

România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură.

Pe baza datelor din amenajările piscicole din România, anual 140.000 de cormorani vizitează, 210 zile pe an, fermele. Fiecare pasăre are nevoie de aproximativ 750 g (chiar 1 kg) de pește pe zi, pescuit prin scufundare în apă. La un consum zilnic de aproximativ 1kg de peşte pentru fiecare exemplar, rezultă că în România doar cormoranii consumă 20.000 tone de peşte – a mai transmis, la Iași, președintele Romfish, Eugen Cătălin Platon.

(Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH)

Toate semnalele vin în contextul în care, la nivel european, se poartă discuții intense, iar către finalul lunii februarie 2019 va avea loc votul pentru Regulamentul privind Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură. 

(Eugen Cătălin Platon, președinte ROMFISH)

Redactor,

Petronela COTEA MIHAI

Iaşi:Producătorii din pescărie solicită un management al populaţiei cormoranilor şi compensaţii pentru pierderile cauzate de aceştia

Publicat de , 28 ianuarie 2019, 14:57

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie au declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (Romfish), Cătălin Platon, susţine că planul de management trebuie coroborat cu unul de compensaţii pentru fermierii piscicoli care, din banii lor, menţin biodiversitatea.

Conform lui Platon, de mai bine de două decenii, piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, pasăre care se hrăneşte exclusiv cu peşte şi care este protejată de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Astfel, de la o populaţie de aproximativ 5.000 de exemplare, în anii ’60, la nivel european, cormoranii au ajuns să fie 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România.

Deşi reglementările europene stabilesc protecţia până la ‘un nivel care să îndeplinească condiţiile ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinând seama în acelaşi timp de condiţiile economice şi de recreere sau pentru a adapta populaţia acestor specii la nivelul respectiv’, nimeni nu reuşeşte să spună care este acest nivel, a menţionat Platon.

‘În România, au fost inventariaţi peste 100.000 de cormorani, care stau 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, ei sunt organizaţi în grupuri de 200 – 1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost. Asta înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. Asta înseamnă că fermierii piscicoli pierd anual 21.000 de tone de peşte doar din cauza cormoranilor, adică două treimi din producţie. S-a ajuns ca această specie să fie prezentă în zone în care nu a existat niciodată. Vorbim de Satu Mare, Fălticeni, Oradea, Botoşani, chiar şi de Iaşi’, a declarat Cătălin Platon, el explicând totodată şi faptul că în Larga Jijia sunt 1.000 de cormorani, iar în iazurile din zona Podu Iloaiei sunt 400 astfel de păsări.

Preşedintele Romfish s-a declarat nemulţumit şi pentru că fermierii piscicoli nu primesc subvenţii pentru peştele pierdut din cauza cormoranilor şi a altor păsări, mai ales că ‘pentru agricultură se primesc 250 euro la hectar pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic’.

Preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie crede că soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib a cormoranilor.

‘Cred că ar fi şi cea mai eficientă soluţie. Împuşcarea nu este o soluţie. În Franţa există o cotă anuală de împuşcat cormorani. În afara faptului că fiecare cormoran împuşcat i-a costat pe fermieri câte 75 de euro, nu s-a rezolvat mare lucru. Soluţia trebuie să fie la nivel european. Nu poate Franţa, România sau Ungaria să aibă o soluţie punctuală, din moment ce această pasăre este migratoare’, a declarat preşedinte Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie (Romfish).

Potrivit acestuia, în cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor.

‘Dacă nu se iau măsuri, deciziile fermierilor sunt foarte simple, cum au fost, de exemplu, cele ale fermierilor din judeţul Brăila, de a abandona ferma, de a o lăsa pe uscat şi de a se pierde o biodiversitate generată nu doar de cormorani, ci de încă 120 de specii care erau acolo’, a punctat Cătălin Platon. (Agerpres/FOTO adevarul.ro)