Merkel şi Macron au convenit pentru un buget al zonei euro şi avansează o propunere comună privind criza migraţiei

Publicat de , 19 iunie 2018, 19:38

Preşedintele francez pledează de mult timp pentru constituirea unui buget al zonei euro, ca instrument de solidaritate şi de stabilitate pentru cele 19 state care folosesc moneda comună, dar faţă de care Berlinul a manifestat până în prezent anumite rezerve.

Un asemenea buget ar putea deveni efectiv în anul 2021, odată cu începerea viitorului cadru financiar multianual al UE.

Dar cei doi lideri nu au oferit detalii despre acest subiect, Macron afirmând că astfel ei doresc să lase spaţiu pentru negociere cu ceilalţi membri ai zonei euro, miniştrii de finanţe urmând să stabilească până la finele anului în curs aceste detalii, în principal suma bugetului şi modalitatea de finanţare a lui.

‘Ne angajăm în favoarea unui buget al zonei euro’, a confirmat Merkel la conferinţa de presă comună cu Macron.

Ea a mai menţionat că acest buget va fi implementat în ‘paralel’ cu cadrul bugetar multianual al UE şi va avea ca obiectiv ‘convergenţa’ între ţări, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va fi pentru zona euro ‘un instrument suplimentar’ pentru asigurarea stabilităţii şi rezolvarea problemelor privind lichidităţile.

Merkel a mai menţionat în acelaşi context că va trebui definitivată şi uniunea bancară, pentru care mai trebuie convenit un al treilea pilon, respectiv fondul de garantare a depozitelor bancare.

Cancelarul german a admis că negocierea cu Franţa privind reforma zonei euro a fost ‘cea mai complicată’ dintre cele conduse concomitent de guvernul ei în perspectiva Consiliului European din 28-29 iunie, dar a apreciat că în final au ‘găsit o soluţie bună’.

Un alt subiect important pe agenda acestei reuniuni şi pe cea a summitului european este criza provocată de valul de migranţi ce se intensifică din nou.

Partidul bavarez partener al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului german Angela Merkel i-a cerut luni acesteia din urmă să negocieze în două săptămâni o soluţie europeană pentru problema migraţiei, în lipsa unei asemenea soluţii liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) şi totodată ministru de interne, Horst Seehofer, urmând să dispună închiderea frontierelor Germaniei pentru migranţi.

Astfel, propunerea comună avansată marţi de Merkel şi Macron include consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv prin suplimentarea personalului agenţiei Frontex, şi elaborarea de măsuri pentru ca migranţii să nu poată cere azil în mai multe ţări, ci doar în ţara de intrare.

Un punct convenit în acest sens este încheierea de acorduri între principalele state ale UE afectate de valul migrator, pentru ca solicitanţii de azil să fie retrimişi în prima ţară unde au fost înregistraţi, a precizat Macron. ‘Este filosofia pe care o susţinem fiecare (Franţa şi Germania n.red) (…) şi vom avansa cu toţi partenerii pe acest subiect’, a promis el.

(Agerpres/FOTO evz.ro)

Criza migraţiei: Franţa şi Italia cer centre europene în ţările de unde pleacă solicitanţii de azil

Publicat de , 15 iunie 2018, 19:10

‘Trebuie să creăm centre europene în ţările de plecare‘ a imigranţilor înainte ca ei să pornească în traversarea Mediteranei, a declarat Conte în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Emmanuel Macron, care a spus la rândul său că îşi doreşte ‘misiuni ale agenţiilor noastre responsabile cu acordarea de azil (…) pe malul celălalt‘.

Întâlnirea celor doi lideri a venit după o săptămână de tensiuni puternice între Paris şi Roma provocate de criza migratorie şi de deriva navei umanitare Aquarius, care a salvat peste 600 de imigranţi clandestini şi căreia Italia şi Malta nu i-au permis să acosteze pe teritoriul lor.

‘Este momentul să începem o pagină nouă’ în materie de imigraţie, a insistat Conte, pledând pentru crearea de ‘centre europene în ţările de plecare pentru a accelera procesul de cerere de azil’.

‘Trebuie împiedicate aceste călătorii ale morţii‘, a adăugat şeful guvernului italian.

Macron s-a declarat ‘favorabil ca noi să ne întărim acţiunile pentru a securiza mai bine coastele Mediteranei’.

‘Cel mai bun răspuns este european, însă răspunsul european actual nu este adaptat, iar solidaritatea europeană actuală, în special în ultimii ani faţă de Italia, nu a fost prezentă’, a adăugat el.

Preşedintele francez a insistat asupra necesităţii ‘unei întări a aşa-numitului sistem Dublin’ care impune ţării europene ce a înregistrat pentru prima dată o cerere de azil a unui imigrant să o examineze până la capăt, ceea ce face ca pe umerii ţărilor de intrare din sudul Europei să apese cea mai mare parte a presiunii migratorii.

‘Sistemul actual nu funcţionează, sistemele de solidaritate prin cote nu permit rezultate satisfăcătoare’, a declarat el.

(Agerpres/FOTO evz.ro)

Barroso: Criza migraţiei este probabil cea mai dificilă provocare pentru UE în ultimele decenii

Publicat de , 29 ianuarie 2016, 17:35

‘Este probabil cea mai dificilă provocare pe care a întâlnit-o Uniunea Europeană în ultimele decenii. Pot să văd că este mai serioasă decât criza Euro. De ce? Pentru că miza nu este doar economică, ci acceptarea politică. Iar aceasta din cauză că foarte brusca şi masiva intrare de refugiaţi şi migranţi ilegali este folosită de către anumite forţe naţionaliste şi xenofobe împotriva Europei. Astfel, aceasta poate naşte probleme politice serioase în Europa’, a afirmat Barroso vineri într-o conferinţă de presă la Timişoara.

În opinia sa, trebuie făcută distincţia între aspectul umanitar al crizei, şi anume primirea şi ajutorarea refugiaţilor, şi lupta împotriva terorismului.

‘Dacă statele membre vor protecţie, trebuie să adune mai multe resurse, să le pună la comun – resurse financiare, resurse operaţionale, resurse umane – pentru a ne proteja graniţele. Nu sunt naiv, sunt probleme de securitate în Europa la acest moment, dar trebuie să fim riguroşi şi să facem distincţia între refugiaţi, faţă de care avem o datorie de a-i primi, din motive umanitare, şi lupta pe care o ducem împotriva teroriştilor şi reţelelor criminale’, a spus Barroso.

Fostul oficial european consideră că această criză a migraţiei trebuie gestionată în aşa fel încât Uniunea Europeană să se întărească, spaţiul Schengen să fie completat cu noi membri şi să crească cooperarea la nivel instituţional între statele membre ale blocului comunitar.

‘Cred că asta este posibil dacă există voinţă politică şi cred că instituţiile politice europene lucrează acum la o abordare pentru această provocare. Sper că va fi, mai mult sau mai puţin, ca ceea ce s-a întâmplat cu criza financiară – să folosim criza nu pentru a doborî UE, ci pentru a avea uniune bancară. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi acum cu refugiaţii, nu să punem în dubiu Schengen, ci din contră să completăm Schengen, să îl facem mai operativ şi să avem mai multă cooperare între diferitele servicii şi autorităţi naţionale’, a punctat Barroso.

El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să arate solidaritate celor care au nevoie, dar şi duritate faţă de cei care încearcă să pună în pericol siguranţa cetăţenilor – o politică dificilă, dar în acelaşi timp singura viabilă.

‘Cred că puşi în faţa acestei probleme trebuie să avem curajul să explicăm ce se întâmplă. În primul rând, cei mai mulţi refugiaţi vin aici deoarece sunt într-o situaţie disperată. (…) Dacă aceşti oameni vin aici pentru că sunt persecutaţi în ţările lor, pentru că există un război ce le distruge ţara, trebuie să îi primim. Dacă eram un tată sirian şi îmi vedeam familia în pericol, bineînţeles că aş fi încercat să ajung într-un loc unde să pot trăi în pace. Aşa că îi rog pe toţi europenii să facă acest exerciţiu în privinţa datoriei morale. În estul Europei au fost războaie groaznice şi atunci, la fel, au fost refugiaţi. (…) Trebuie să luptăm nu cu persoanele, ci cu traficanţii, trebuie să ne protejăm graniţele externe. Asemeni unei ţări, Uniunea Europeană are dreptul, dar şi datoria de a-şi proteja graniţele, deoarece o parte din acest trafic are de-a face cu traficul de droguri, traficul de copii, cu scăparea de urmărire penală, câteodată chiar cu terorismul sau cu crima organizată’, a spus Barroso.

Fostul şef al executivului european crede că menţinerea spaţiului Schengen poate ajuta la rezolvarea problemei deoarece Schengen nu implică o scădere a securităţii, ci o responsabilitate a guvernelor de a coopera mai mult pentru a schimba informaţii şi pentru a proteja graniţele exterioare ale UE.

‘Astfel, ce trebuie să facem acum este să avem mai multă cooperare între diferitele organe de poliţie, între diferitele servicii de informaţii la nivel european. N-are nimic de-a face cu graniţele interioare sau exterioare. Crede cineva că acum trebuie să încercăm iar să construim graniţe între Belgia, Luxemburg şi Olanda? Sau între Spania şi Portugalia? Care ar fi avantajul în lupta împotriva terorismului? Din contră, ce trebuie să facem este să îmbunătăţim nivelul de încredere şi cooperare între diferitele organe de poliţie şi între diferitele servicii de informaţii şi să le asigurăm mai multe resurse pentru protejarea graniţelor exterioare. Din acest motiv această politică este una delicată’, a explicat Barroso.

În acest context, el a spus că o felicită pe cancelarul german Angela Merkel care, în pofida presiunilor la care este supusă în plan intern, a adoptat o atitudine ‘foarte principială’ în ceea ce priveşte criza refugiaţilor, deoarece altfel, dacă ar fi avut o altă poziţie, acest lucru ar fi fost foarte periculos pentru imaginea Germaniei şi pentru imaginea Europei.

‘În final cred că vom rezolva problema, dar cred că soluţia pentru aceasta nu este să creăm noi ziduri sau noi graniţe, ci din contră să cooperăm mai mult. Soluţia este mai multă Europă, pentru că teroriştii şi cei ce folosesc aceste mişcări de persoane pentru a crea nesiguranţă au o reţea internaţională, nu respectă graniţele, deci trebuie să avem capacitatea serviciilor noastre naţionale să coopereze peste graniţe, să avem o cooperare mai puternică la acel nivel. Desigur, sunt realist, ştiu foarte bine că nu vom avea acum un serviciu de informaţii comun, dar putem avea o articulare a serviciilor naţionale pentru acest scop şi ar trebui să avem, iar asta este şi propunerea Comisiei, o Pază de Coastă comună’, a adăugat José Manuel Barroso.

(Agerpres/FOTO arhiva debanat.ro)

Ungaria a mobilizat rezerviști în contextul crizei imigranților

Publicat de isoreanu, 20 septembrie 2015, 09:31

Rezerviştii vor fi trimişi în primul rând în garnizoanele rămase goale după ce soldaţii au fost mobilizaţi la frontieră, dar ar putea primi şi alte sarcini.

Între timp, autorităţile din Ungaria au terminat instalarea unui gard de sârmă ghimpată pe 41 km de la frontiera sa cu Croaţia, menit să pună capăt fluxului de migranţi care vor să ajungă în vestul şi în nordul Europei.

De asemenea, Ungaria vrea să instaleze un gard de sârmă ghimpată şi pe o parte din frontiera sa cu România. (rador/ FOTO www.rfi.ro)

Reuniune de urgenţă a miniştrilor europeni de Interne pe 22 septembrie, pe tema crizei imigranţilor

Publicat de , 16 septembrie 2015, 09:02

Luxemburgul, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat după întâlnirea de luni că miniştrii de Interne ar urma să aprobe un plan în acest sens la următoarea lor reuniune, din 8 octombrie.

Însă cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că este prea târziu pentru o situaţie de criză şi a subliniat că va cere un summit de urgenţă al liderilor UE săptămâna viitoare, dacă nu sunt luate măsuri rapid.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat de asemenea că va convoca un summit al liderilor UE pentru discuţii de urgenţă, dacă miniştrii de Interne nu ajung la o soluţie.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a apreciat că numerele de imigranţi acceptate în prezent de statele membre sunt „mult prea mici” şi a avertizat cu privire la riscurile tot mai mari pentru refugiaţi odată cu apropierea iernii.
Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene au reuşit să adopte luni doar un program privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.
(Radio Iasi/sursa foto arhiva romaniatv.net)