Funcţia i-a fost acordată în urma negocierilor politice şi formării unei majorităţi între PSD-UNPR-PC, dar în final Constantin Iacoban a primit şi voturile consilierilor independenţi şi consilierilor PNL.
Iniţial, vicepreşedintele Emilia Arcan a demisionat din funcţie pentru ca în această funcţie să poată fi ales Constantin Iacoban. Mutarea a fost necesară pentru că atribuţiile de preşedinte pot fi preluate doar de un vicepreşedinte, iar Iacoban era doar consilier judeţean. După alegerea ca vicepreşedinte şi delegarea atribuţiilor de preşedinte, funcţia de vicepreşedinte a rămas din nou vacantă, fiind realeasă Emilia Arcan.
Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean a rămas vacantă după decesul lui Culiţă Tărâţă, pe 22 noiembrie, în urma unui cancer pancreatic. Culiţă Tărâţă era preşedinte al UNPR Neamţ şi fusese ales în 2012 preşedinte al CJ Neamţ în cadrul unei alianţe cu PDL şi PNŢCD.
Despre agricultură spunea că „nu are sărbătoare, ci are nevoie de permanentă sudoare”.
În ultima jumătate de an a suferit enorm, încercând să trateze o boala gravă la o clinică din străinătate, dar nu a reuşit. Înmormântarea va avea loc marţi, 25 noiembrie 2014, la Roman.
Comunicarea dintre specialişti şi cu specialiştii – o nevoie permanentă, pentru realizarea performanţei în agricultură
Inginerul agronom Culiţă Tărâţă, fondatorul holdingului TCE 3 Brazi a fost convins de faptul că specialiştii şi performerii din agricultura românească nu trebuie să se teamă atât de mult de concurenţă încât să se închidă într-un turn de fildeş din care doar să observe zbuciumul şi căutările semenilor, ci au datoria morală de a participa activ la transferul de cunoştinte agricole şi către fermierii mici, către gospodarii care doresc mai mult pentru familiile lor şi care nu au avut alte şanse de informare. Întâlnirile profesionale, seminariile, demonstraţiile „în teren” şi chiar donaţiile de material semincer ori de genetică sunt câteva dintre practicile obişnuite ale grupului de firme fondat de Culiţă Tărâţă. „Ca om care a investit în primul rând suflet în agricultură, care a investit şi tot ceea ce înseamnă valoare – umană, materială..a firmei, dar şi a familiei-, cred cu tărie ca este extrem de importantă comunicarea profesională. Invăţăm permanent, unii de la alţii. Se naşte concurenţa. Aceea care cu adevărat îi trebuie agriculturii româneşti – o concurenţă constructivă, care ajută la dezvoltare. Iar, noi românii avem mare nevoie de dezvoltare. Dacă analizăm atent ce fac străinii, vom observa faptul că ei comunică şi se ajută permanent unii pe alţii şi iată cât s-au dezvoltat. Noi, ar trebui să dăm mâna unii cu alţii, de la vlădică la opincă, mai repede, dacă vrem să ne fie mai bine. Vedeţi dumneavoastră, francezii, germanii, etc.. sunt de o sută de ani în maşină, iar noi venim pe jos..către aceeaşi destinaţie : piaţa comună. Că e fermier mare, că e fermier mic, trebuie să se suporte unul pe altul şi să tragă la aceeaşi oişte, pentru a păstra direcţia şi pentru a mări viteza. Asta înseamnă că tu, fermier roman, vei avea o voce puternică, luată în seamă, că îţi vei controla bine preţurile de producţie şi de valorificare, că vei exista pe piaţă şi că poţi spera să te dezvolţi. Comunicând şi învăţând permanent, impreună, avem şanse!”- mărturisea recent agronomul Culiţă Tărâţă, pentru Radio Iaşi.
Culiţă Tărâţă avea 3 băieţi şi doi nepoţi, în vara acestui an fiind socru mare pentru treia oară, căsătorindu-se şi cel mai mic fiu al său. Pe lângă copii, se pare că deja unul dintre cei doi nepoţi (George-7ani şi Sergiu-2ani), doreşte să-i urmeze exemplul. “Vreau să fiu că bunicul. Nu la Consiliul Judeţean, acolo mă vor alege numai dacă voi fi bun. Eu, cel mai mult şi cel mai mult, vreau să fiu că bunicul, agricultor” – mărturisea George Tărâţă, nepotul cel mare al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă. La Roman, lângă un câmp cu rapiţă, am avut ocazia de a îl întreba pe George Tărâţă ce simte atunci când vede culturile, când atinge pământul cu tălpile goale. Fără a privi spre bunicul pe care a dorit să îl însoţească la întâlnirea demonstrativă din câmp, ci cu ochii mari, îndreptaţi când spre mine, când spre câmp, aproape neclipind şi pe nerăsuflate, George Tărâţă a spus hotărât: ”Simt … muncă multă, multă!”.
Îmi amintesc reacţia agronomului Culiţă Tărâţă: asemenea nepotului, privea câmpul… îndelung şi tăcut. Avea ochii strălucitor înlăcrimaţi. Nu ştiu dacă îşi ferea privirea de nepotul George, pentru care încă nu sosise vremea să ştie că uneori şi bunicii plâng, oricât de puternici ar fi. Oricum, însă, acolo, la marginea lanului de răpiţă şi lângă tractorul pe care George dorea să se caţere tot mai sus, lăsându-i să îşi consume clipa de emoţie, m-am gândit mult la faptul că puterea modelului este extraordinară. Iar copiii rămân cel mai important examen de viaţă pentru cei mari. Dacă este trecut examenul, se poate vedea prin alegerile ulterioare ale copiilor, prin ceea ce vor face sau nu vor face ei.
Culiţă Tărâţă aştepta să devină bunic pentru a treia oară…
O secvenţă sonoră din ultimul interviu pe care ni l-a acordat recent agronomul Culiţă Tărâţă, veţi putea asculta duminică, 23 noiembrie 2014, în emisiunea MATINAL AGRAR – GLASUL PĂMÂNTULUI!
MATINAL AGRAR – GLASUL PĂMÂNTULUI, radioprogram duminical complex, dedicat satului românesc şi difuzat în intervalul orar 6.05-8.00, pe toate frecvenţele RADIO ROMÂNIA IAŞI – 1053 AM, 90,8 şi 96,3 FM! Emisiunea poate fi recepţionată şi pe internet : www.radioiasi.ro
Cartea: Reportaj fără microfon, de Kotă Maharadze (II) – subiect al emisiunii Dialog intercultural de vineri, 18 OCTOMBRIE 2024, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN
În ediția de astăzi a emisiunii noastre dialogăm cu domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba și literatura română, specialist în...
