(INTERVIU) Tudorel Toader, rectorul UAIC Iași: „Abuzul în serviciu nu a suferit niciun moment de întrerupere, de suspendare!”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 14 februarie 2017, 18:14 / actualizat: 27 martie 2020, 8:32

Hotărârile acestor instanțe au fost adoptate după decizia interpretativă a Curții Constituționale din iunie 2016 în privința abuzului în serviciu.

Într-un scurt interviu acordat în exclusivitate colegului nostru, Lucian Bălănuță, Rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale, a precizat că norma juridică se aplică în continuare, fără întrerupere, dar în sensul interpretat de Curte.

Tudorel Toader a ținut să sublinieze că nu se poate vorbi de o dezincriminare a abuzului în serviciu ca efect al deciziei judecătorilor constituționali.

Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a insistat pe ideea că un funcționar public poate fi tras la răspundere pentru abuz în serviciu și în prezent:

Tudorel Toader: Nu vorbim despre incriminarea sau dezincriminarea abuzului pentru că a incrimina o faptă este de competenţa legiuitorului. Tot legiuitorul dezincriminează o faptă, adică o scoate din câmpul, din sfera de incidenţă, de aplicare a normei penale, a ilicitului penal. Prin urmare, decizia Curţii Constituţionale nu a avut şi nici nu putea să aibă ca efect dezincriminarea abuzului. A fost o decizie interpretativă, care nu a mai suspendat norma juridică a abuzului de la art. 297 cod penal. Când este o decizie de admitere se suspendă norma 45 de zile, după care care trebuie să vină legiutorul sau Guvernul şi să pună de acord norma cu legea fundamentală, Constituţia, prin prisma considerentelor deciziei Curţii. Dar asta, repet, numai la decizii de admitere. La decizia interpretativă, din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, norma juridică interpetată de către Curtea Constituţională se aplică în continuare, fără nicio suspendare, fără nicio întrerupere, dar se aplică în sensul interpretat de Curte, fără sensul neconstituţional, adică decizia extrage o interpretare a normei în dezacord cu legea fundamentală.

Lucian Bălănuță:  În baza acestei linii argumentative putem aduce în discuție deciziile luate de Curțile de Apel Alba-Iulia și Cluj-Napoca?

Tudorel Toader: Putem aduce în discuţie orice problemă, care are legătură cu decizia Curţii, cu abuzul în serviciu. Din momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, practic a operat o restrângere a faptelor care pot intra sub incidenţa abuzului în serviciu, adică nu orice încălcare a unei norme juridice constituie un abuz, ci numai o încălcare a unei prevederi dintr-o lege, o ordonanţă  sau dintr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Restul, dacă funcţionarul public îşi încalcă o obligaţie prevăzută într-o hotărâre de Guvern, într-un ordin, într-o metodologie, atunci fapta nu mai este abuz în serviciu, dar funcţionarul poate să răspundă pentru alte forme de tragere la răspundere juridică: administrativă, contravenţională sau civilă. Prin urmare, din câte ştiu şi eu, Curtea de Apel de la Alba Iulia a constatat că funcţionarul în cauză fusese condamnat pentru încălcarea unei atribuţiuni de serviciu prevăzută printr-o Hotărâre de Guvern. A venit decizia Curţii, a rămas sub incidenţa abuzului numai încălcarea faptelor din lege, ordonanţă de urgenţă, ordonanţă, şi atunci fapta acelui funcţionar nu a mai fost considerată ca fiind infracţiunea de abuz în serviciu.

Lucian Bălănuță: Tocmai pentru a întări ideea enunțată anterior și pentru a face o delimitare clară, vă întreb, dacă un funcționar public comite astăzi un abuz, încălcând în exercitarea atribuţiilor sale prevederile unei legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, iar elementele constitutive ale infracțiunii respectă acea interpretare a Curții Constituționale, acel funcționar poate fi urmărit penal, judecat și ulterior condamnat pentru abuz în serviciu?

Tudorel Toader: Categoric că da! Abuzul în serviciu, repet, ca infracţiune nu a suferit niciun moment de întrerupere, de suspendare. El s-a aplicat şi se aplică în continuare. Este adevărat ce aţi spus dumneavoastră: încălcarea unei obligaţii a funcţionarului din lege, ordonaţă de urgenţă sau ordonanţă. Dar nu este suficientă încălcarea acelei atribuţiuni. Trebuie ca fapta, încălcarea, să producă şi urmările pe care le prevede respectiva infracţiune.

Ce arată decizia Curții de Apel Alba-Iulia – AICI.

Administrația Prezidențială: Ședință CSAT, vineri, pe tema deciziei CCR

Publicat de gabrielarotaru, 10 martie 2016, 17:27

Potrivit sursei citate, după ședința CSAT președintele Klaus Iohannis va face declarații de presă.

Curtea Constituțională a României (CCR) susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

„Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”. (rador/ FOTO romaniatv.net)