DIICOT a reţinut şase persoane suspecte de trădare

Publicat de gabrielarotaru, 6 martie 2025, 11:31

Procurorii spun că ei au intrat de mai multe ori în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, atât în ţara noastră, cât şi în Rusia.

Gruparea este acuzată că ar fi intenţionat să ştirbească suveranitatea şi independenţa statului român, prin subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţării.

Membrii săi urmăreau să obţină retragerea României din NATO, desfiinţarea partidelor sau adoptarea unei noi constituţii, susţin anchetatorii.

De asemenea, voiau schimbarea drapelului, a imnului şi chiar a numelui ţării, din România în Geţia.(Rador/ FOTO diicot.ro)

Iași: Masa rotundă cu tema „Educația – element esențial în prevenția consumului de droguri”

Publicat de gabrielarotaru, 12 februarie 2025, 16:46 / actualizat: 12 februarie 2025, 18:20

Dosar Nordis/DIICOT a pus sechestru pe 201 imobile şi a blocat 48 de conturi bancare

‘În urma informaţiilor prezentate în spaţiul public, conducerea ANAF s-a autosesizat şi a dispus declanşarea unui control de către DGI, control care la momentul publicării comunicatului se află în desfăşurare. Precizăm că la nivelul ANAF nu au fost înregistrate sesizări cu privire la comportamentul profesional al funcţionarilor publici care fac obiectul informaţiilor prezentate în spaţiul public. Mai mult decât atât, este recunoscut faptul că activitatea DIICOT s-a desfăşurat cu sprijinul DGAF, iar până la data prezentei reiterăm faptul că ANAF nu a intrat în posesia unor acte sau documente din care să rezulte săvârşirea vreunei infracţiuni de către cei patru inspectori DGAF’, se precizează într-un comunicat al ANAF transmis AGERPRES.

Cu privire la audienţele acordate de către conducerea ANAF, instituţia precizează faptul că în anul 2024 acestea au fost în număr de 57.

‘De asemenea, subliniem faptul că primirea în audienţă reprezintă un drept al fiecărui cetăţean, drept care trebuie respectat şi acordat de către cel care are obligaţia acordării de audienţe. ANAF va continua să colaboreze cu organele judiciare, la fel ca şi până acum, ori de câte ori va fi solicitată, utilizând întreaga sa expertiză şi toate competenţele de specialitate pentru sprijinirea investigaţiilor’, se mai spune în comunicat.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), patru inspectori de la Fisc ar putea fi puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, după ce nu au luat niciun fel de măsuri faţă de grupul de firme Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

Conduita inspectorilor a ieşit la iveală abia după ce DIICOT a cerut informaţii de la ANAF cu privire la controalele efectuate la firmele din grupul Nordis, detalii despre acest caz fiind menţionate în referatul prin care procurorii au solicitat arestarea preventivă a cuplului Laura Vicol – Vladimir Ciorbă.

AGERPRES

DIICOT a anunţat miercuri că a pus sechestru pe 201 imobile – apartamente şi case, cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni, în dosarul Nordis.

De asemenea, procurorii au blocat 48 de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate în reţeaua Nordis.

‘În cadrul activităţilor de urmărire penală efectuate în cauza privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente şi case), cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. De asemenea, au fost blocate un număr de 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice’, transmite DIICOT într-un comunicat de presă.

Anunţul vine în timp ce Laura Vicol şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, aşteaptă la Curtea de Apel Bucureşti decizia magistraţilor pe cererea procurorilor de arestare preventivă.

În aşteptare sunt şi ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Emanuel Poştoacă – acţionar principal la Nordis, Cristian Nicolae Poştoacă (acţionar şi administrator la mai multe firme din grupul Nordis), Florin Poştoacă, Sanda Răileanu, Gabriela Vasile (manager resurse umane), Matei Cristian (manager achiziţii şi director), Bogdan Adalbert Şaitoş (acţionar şi administrator), Oana Claudia Oprea (contabila grupării), George Marian Ivan.

Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

De asemenea, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, şi fosta deputată PSD Andreea Cosma au fost acuzate de implicare în afacerea Nordis, în calitate de notăriţe, însă ele au fost lăsate de procurori să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar.

În urma percheziţiilor efectuate luni au fost identificate şi ridicate peste 50 de sisteme informatice şi dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri şi hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro şi alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii şi genţi ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).

Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme şi se referă la un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

DIICOT demarează o anchetă în cazul centrelor pentru copii cu dizabilităţi din Mureş

‘Pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureş a fost înregistrată la data de 20 decembrie 2024 o cauză penală urmare a unei sesizări formulată de Fundaţia Centrul de Resurse Juridice, în care se efectuează cercetări cu privire la faptele de trafic de minori, abuz în serviciu, rele tratamente aplicate minorilor şi constituirea unui grup infracţional organizat. Urmărirea penală se desfăşoară in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă şi completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice’, a informat, marţi, DIICOT.

Centrul de Resurse Juridice a efectuat recent un control la patru centre din Târgu Mureş în care sunt adăpostiţi în total 63 de copii cu dizabilităţi, deşi capacitatea totală este de 51 de locuri.

Conform CRJ, într-unul dintre aceste centre, opt copii erau închişi în dormitoare cu zăvoare, amplasate în exterior, pentru a nu putea ieşi din camere, iar medicamentele din aparatele de urgenţă ar fi fost expirate.

În toate cele patru centre aparţinând DGASC Mureş, arată CRJ, ‘condiţiile de viaţă şi îngrijire sunt inadecvate, nu corespund standardelor legale’, iar unii copii ar fi ţinuţi în camere fără uşi, spaţii insalubre, cu saltele de pat îmbrăcate în plastic şi paturi inadecvate ca mărime.

De asemenea, toate cele patru centre funcţionau în afara legii, ‘licenţele de funcţionare fiind expirate din 2, respectiv 4 decembrie 2024’.

CRJ a participat la mai multe vizite de monitorizare în aceste centre începând cu luna martie 2024, iar în toate a observat probleme grave de ‘supraaglomerare, lipsa igienei, lipsa unei alimentaţii adecvate, lipsa accesului la servicii medicale, lipsa activităţilor şi a recuperării copiilor, instituţionalizare forţată – cele mai multe familii nu au fost consiliate anterior preluării copiilor din familie, nu au primit servicii adecvate în comunitate şi ulterior instituţionalizării, li s-a restricţionat dreptul de a-şi vizita copiii’.

‘În majoritatea vizitelor inopinate s-a putut observa lipsa personalului de specialitate şi chiar a unui program concret care să fie afişat sau cunoscut. Singurele persoane observate în mod curent fiind două îngrijitoare responsabile cu hrănirea, igiena, supravegherea copiilor şi menţinerea curăţeniei în centru. În unele cazuri, în momentul în care îngrijitoarele îşi luau pauze, copiii rămâneau complet nesupravegheaţi. Considerăm că lipsa de supraveghere a copiilor presupune o atitudine neglijentă şi înseamnă un risc ridicat pentru sănătatea şi integritatea corporală a copiilor. Subliniem faptul că mulţi dintre copii au fost diagnosticaţi cu epilepsie şi majoritatea lor nu se pot deplasa singuri’, precizează CRJ, într-un comunicat de presă.

CRJ a mai invocat şi lipsa de implicare a specialiştilor în cazul acestor copii, arătând că starea de alimentaţie şi igienă defectuoase sunt de natură să pună în pericol dezvoltarea copiilor şi chiar viaţa şi integritatea lor.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

DIICOT deschide un dosar penal în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu

‘În urma analizei informaţiilor rezultate din documentele (desecretizate) care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de preşedinte al României, procurorii DIICOT s-au sesizat cu privire la săvârşirea infracţiunilor de operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracţiunea de perturbarea funcţionării sistemelor informatice şi tentativă la infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic. Cercetările sunt efectuate in rem, iar această etapă a procesului penal nu semnifică formularea unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci instituie cadrul procesual necesar strângerii probelor pentru stabilirea corectă şi completă a stării de fapt care să permită adoptarea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice’, se arată într-un comunicat al DIICOT.

CSAT a desecretizat joi informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)