CAB amână, pentru luni, soluţionarea cererii DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul ’10 august’

Publicat de , 6 august 2020, 18:09

Conform deciziei instanţei, şefii Jandarmeriei implicaţi în acest caz vor fi citaţi să se prezinte luni la proces.

Marţi, procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Soluţia de redeschidere a anchetei trebuie aprobată de către un judecător, după care dosarul va fi preluat de Parchetul Militar.

Dacă magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti va aproba ordonanţa DIICOT, se va redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

‘Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte, nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare, în care sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi‘, arată DIICOT.

Conform DIICOT, o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt de fapt lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018, astfel încât era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor.

‘Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian‘, se mai arată în decizia şefei DIICOT.

Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

‘Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială. Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi‘, precizează Hosu. (Agerpres)

Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial marţi soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Prin această decizie, a fost redeschisă urmărirea penal faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Şefa DIICOT a admis plângerile formulate de mai mulţi petenţi împotriva ordonanţei de clasare şi a decis redeschiderea urmăriri penale sub aspectul săvârşirii de către Sebastian Cucoş, Laurenţiu Cazan, Cătălin Sindile şi Mihai Dan Chirică a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

Pe de altă parte, procurorul şef al DIICOT a menţinut soluţia de clasare privind o tentativă de lovitură de stat.

Dacă această decizie de redeschidere parţială a anchetei va fi aprobată de un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi declinat la Secţia Parchetelor Militare.

Decizia conducerii DIICOT vine după ce peste 57.000 de cetăţeni au semnat o petiţie lansată de Comunitatea Declic, prin care se solicita procurorului general, Gabriela Scutea, redeschiderea dosarului ’10 august’ şi anchetarea celor care au dat dispoziţii ‘pentru agresarea şi gazarea protestatarilor paşnici’.

De altfel, ordonanţa de clasare a dosarului ’10 august’ a fost criticată dur de către reprezentanţii societăţii civile, dar şi de oamenii care au participat la protestul din Piaţa Victoriei.

În ordonanţa de clasare, DIICOT susţinea că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.

Mai mult, DIICOT spunea că nu toate ‘victimele colaterale’ ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi ‘victime inocente’.

Procurorii arătau că încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.

DIICOT mai spunea că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.

‘Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor’, menţiona DIICOT în ordonanţa de clasare.

Procurorii afirmau că, pe întreg parcursul evenimentelor din data de 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, ‘atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare’, extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar ‘respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest’.

În documentul DIICOT se făcea şi o analiză a unor concepte precum ‘complicitate morală’, ‘victime colaterale’ şi ‘victime inocente’, pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici, care nu au colaborat cu forţele de ordine.  (Agerpres/FOTO radioiasi.ro)