Andrei Oţetea: „În casa părinţilor mei,(…) am învăţat(…) felul de a concepe munca ca o necesitate vitală, şi pasiunea lucrului bine făcut(…)”

Publicat de nicolaetomescu, 23 iulie 2020, 12:20

A urmat studii la „Liceul de Stat” din Sibiu, apoi la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (acolo i-a avut drept colegi pe D. D. Roşca, Lucian Blaga şi Nicolae Colan/viitorul mitropolit al Ardealului). În anul 1919, se număra printre tinerii bursieri trimişi de „ASTRA” la studiile universitare din Franţa; a studiat, limbile italiană şi franceză, la Sorbona; a urmat, în paralel, cursurile „Şcolii de Ştiinţe Politice”.

Întors în România, în 1927, Andrei Oţetea era numit la catedra de istorie universală modernă şi contemporană a Universităţii din Iaşi /al cărei rector a fost între anii 1935-1947. Între 1939-1947, cu unele întreruperi, a ocupat și funcția de director al Teatrului „Naţional” din Iaşi. De la 1 februarie 1947 a devenit titular al catedrei de istorie universală la Universitatea din Bucureşti și prorector, în 1948 (până în 1964) a fost desemnat în calitate de şef al catedrei de istorie universală.

Profesor universitar în Iaşi, deopotrivă în Bucureşti, a elaborat numeroase lucrări; s-a remarcat prin studiile: Francesco Guicciardini – viaţa publică şi gândirea politică (teză de doctorat – 1926), Contribuţii la problema Orientului, Renaştere şi Reforma, Tudor Vladimirescu, Renaşterea; a fost redactor-responsabil al volumelor II şi III din Istoria României; „Fondul Cabinetului de documentare Andrei Oţetea” reflectă preocupările ilustrului istoric: din totalul de 6.024 de cărţi, 4.405 sunt din domeniile istoriei, istoriografiei, ştiințelor sociale; există şi câteva exemplare valoroase, unicat Propyläen Weltgeschichte, 10 volume, Documentele Hurmuzaki, Istoria Românilor (Nicolae Iorga); pe lângă volumele de carte, donaţia Oţetea cuprinde şi 644 periodice, 15 BRV-uri, 26 piese de cartografie şi 232 de iconografie; valorosul fond de carte este organizat într-un cabinet propriu de studiu care păstrează şi mobilierul original din biroul academicianului Andrei Oţetea, având instrumente de informare proprii; fondul de carte este pus la dispoziția cercetătorilor, doctoranzilor, studenţilor, tuturor celor interesaţi de studiul istoriei. Membru titular al Academiei Române (din 1955), a fost și preşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO, vicepreşedinte al Academiei Latine din Paris, membru al Societăţii de Istorie modernă a Franţei, distins cu titlul de „Om de Ştiinţă Emerit”.

Andrei Oţetea a trecut la cele veșnice (Paris) din 21 martie 1977 şi a fost înmormântat în satul natal pe 28 martie 1977…

*

Fonoteca Radio Iași; redactor: Nicolae Tomescu; fișa cardex III 215 din 2 nov. 1994

înregistrare-document / Simpozion organizat, pe 2 noiembrie 1994, de Institutul „A. D. Xenopol”-Iași

Nicolae Tomescu (realizatorul emisiunii „Columna”/„Repere în istorie”)

Alexandru Zub (cuvânt introductiv)

Rodica Anghel (documente de arhivă – despre Andrei Oțetea)

Dumitru Ivănescu (Andrei Oțetea – director al Teatrului „Naţional” din Iași)

Leonid Boicu (Andrei Oțetea, cu un ochi  „redeschis” spre Iași)

Mihai Ștefan Ceaușu (fragment epistolar / Andrei Oțetea – Th. Balan)

Mariana Beceanu Havârneanu (nepoata lui Andrei Oțetea)

Dumitru Vitcu (biografia lui Andrei Oțetea – în integralitatea sa)