Ministrul Justiţiei, Stelian Ion: Dosarul ’10 august’ nu se termină aici; solicit public aşteptarea motivării

Publicat de , 5 martie 2021, 11:29

‘În niciun caz nu pot considera că preşedintele Klaus Iohannis este responsabil în vreun fel de ce s-a întâmplat cu dosarul ’10 august’ – nici direct, nici indirect. Este foarte important să vedem că sunt oameni politici care îşi doresc să se întâmple lucruri în zona justiţiei. (…) Oamenii politici au o susţinere din partea electoratului şi reprezintă societatea şi trag semnale de alarmă. Este important să ne ascultăm unii pe alţi şi sistemul judiciar să asculte societatea civilă, să asculte şi oamenii politici până la urmă, în sensul în care sunt semnale de îngrijorare, dar şi invers’, a declarat Stelian Ion la Ministerul Justiţiei.

El a adăugat că are o relaţie instituţională ‘foarte corectă’ cu preşedintele Iohannis.

‘Cu privire la domnul preşedinte, am o relaţie instituţională foarte bună, foarte corectă. Am apreciat întotdeauna linia pe care a mers în aceşti ani şi având o instituţie prezidenţială puternică, am reuşit să ne menţinem pe linia de plutire. Restul discuţiilor, chestiuni de nuanţă, de interpretări nu cred că îşi au rostul acum. (…) Suntem de aceaşi parte şi vrem să meargă lucrurile bine în această ţară‘, a spus ministrul Justiţiei.

Stelian Ion a precizat totodată că dacă va considera că o anumită persoană este responsabilă pentru dosarul ’10 august’ sau pentru anumite chestiuni care nu au funcţionat bine, va transmite acest lucru că instituţiile care au competenţă pe acest domeniu.

Joi, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut ministrului Justiţiei, Stelian Ion, să explice public ‘de urgenţă’ cum s-a ajuns în situaţia ca dosarul ’10 august’ să fie clasat.

‘Solicit ministrului Justiţiei să explice public de urgenţă cum s-a ajuns în situaţia ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să ştie cine sunt cei vinovaţi de actele de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici. Lucrurile nu se pot încheia aici şi, de aceea, am cerut ministrului Justiţiei şi ministrului de Interne să găsească soluţiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă‘, a scris Iohannis pe Facebook.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat vineri că dosarul ’10 august’ ‘nu se termină aici’, motivând că sunt anchete în aceeaşi cauză încă în desfăşurare, şi s-a pronunţat pentru aşteptarea motivării deciziei prin care a fost respinsă cererea de redeschidere a cazului.

‘E foarte important să aşteptăm motivarea încheierii de respingere a acelei cereri de redeschidere a dosarului. Acea încheiere pronunţată de judecător de cameră preliminară este una definită, însă până nu vedem motivarea nu putem avea o privire de ansamblu cât de cât clară asupra a ce s-a întâmplat din punct de vedere procedural, din punct de vedere a anchetei desfăşurate şi din punct de vedere al adevărului. Solicitarea mea pentru toată lumea, solicitarea mea pentru public, pentru cei care au formulat aceste plângeri, printre care mă număr şi eu, să avem răbdare să vedem acea motivare‘, a afirmat Stelian Ion la Ministerul Justiţiei.

El a adăugat că mai există părţi disjunse din această cauză cu privire la alte peroane, în care se continuă cercetările.

‘Cert este că dosarul ’10 august’ nu se termină aici, nu s-a pus punct aici acestui dosar. Din acea cauză aflată în cercetare la DIICOT s-a disjuns o parte către Secţia parchetelor militare şi acea parte îşi va urma cursul, va trebui să se continue ancheta în acea parte, referitoare în principal la interacţiunile jandarmilor subordonaţi, interacţiunile directe cu manifestanţii. De asemenea, mai există o zonă a acestui dosar referitoare la alte persoane care nu deţineau funcţii de militari, deţineau funcţii executive sau administrative în acea persoană. Nici cu privire la acele persoane şi fapte nu s-a luat o decizie finală‘, a declarat ministrul Justiţiei. 

(Agerpres/FOTO captură ecran)

Clasarea dosarului 10 august, dispută între magistraţi şi politicieni

Publicat de , 5 martie 2021, 07:59

Nu se întrevede însă deocamdată nicio soluţie pentru redeschiderea acestui caz în ţară. Costin Grigore urmăreşte subiectul.

Reporter: Ultimele informaţii privind acest subiect sensibil sunt că ministrul justiţiei, Stelian Ion, va face în această dimineaţă, la ora 11:00, o conferinţă de presă. Aceasta după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut să explice public, urgent, cum s-a ajuns la clasarea dosarului 10 august. Românii au tot dreptul să ştie cine sunt cei vinovaţi de actele de violenţă împotriva manifestanţilor paşnici, a spus şeful statului, care a subliniat că lucrurile nu se pot încheia aici. Deocamdată nu se întrevede însă nicio souiţie pentru reluarea anchetei în acest caz şi sunt tot mai multe voci, atât din mediul politic, cât şi al societăţii civile, care cred că o soluţie ar putea fi găsită numai în exterior, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ieri, CSM a respins solicitarea ministrului justiţiei să ia o poziţie în legătură cu suspiciniunile apărute în percepţia publică, conform cărora a lipsit o anchetă efectivă în dosarul 10 august. În schimb, a anunţat că a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării verificărilor care se impun faţă de afirmaţiile din spaţiul public în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Liderii politici care au reacţionat în acest caz consideră însă că ar avea tot dreptul să exprime un punct de vedere faţă de acest subiect, revenit în atenţia opiniei publice după ce Tribunalul Bucureşti a respins marţi solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva fosştilor şefi ai Jandarmeriei. Practic, prin această decizie, dosarul a fost clasat şi a scăpat de acuzaţii colonelul Sebastian Gheorghe Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, foşt şef al Jandarmiei Române, şi comisarul-şef de poliţie, Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)

Protest în faţa Tribunalului Bucureşti după decizia de respingere a redeschiderii anchetei în dosarul ’10 august’

Publicat de , 3 martie 2021, 19:16

O parte dintre protestatari au desfăşurat pe treptele Tribunalului un banner pe care este inscripţionat mesajul ‘Vrem vinovaţii pentru #jandarmeriada 10 august’, ţinând în mână poze cu persoanele care se aflau la conducerea Jandarmeriei pe 10 august 2018 şi pe care erau aplicate ştampile cu ‘vinovat’.

De asemenea, aceştia scandează lozinci precum: ’10 august, nu uităm’, ‘Ne vedem la CEDO’, ‘Ruşine, justiţia română’.

Printre persoanele care participă sunt şi membri ai comunităţii Declic, care au venit afişat mesaje precum: ‘România, stat poliţienesc!’, ‘Ruşine, justiţia română. Ne vedem la CEDO’, ‘Peste tot miliţie, nicăieri justiţie’.

La manifestaţie şi-au anunţat participarea mai multe organizaţii şi grupuri civice, printre care ‘Corupţia ucide’, ‘Iniţiativa România’, ‘Declic’, ‘Evoluţie în Instituţie’, ‘Geeks For Democracy’, ‘Rezistenţa’, ‘Reset Iaşi’ şi ‘Braşovul Civic’.

Marţi, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul ’10 august’.

Decizia instanţei, care este definitivă, a fost luată de judecătoarea Daniela Isabela Miheţ.

Practic, prin această decizie, dosarul a fost clasat, iar foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor la mitingul din Piaţa Victoriei din august 2018.

Iniţial, în iunie 2020, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Ulterior, în august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ’10 august’ şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie. Aceştia urmau să fie cercetaţi pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

UPDATE, ora 11:18 –  Mai multe grupuri şi asociaţii civice, între care Declic, Corupția Ucide, Evoluție în Instituție, Reset Iași și Brașovul Civic organizează, de la ora 18:00, un protest, în faţa Tribunalelor Bucureşti şi Iaşi faţă de decizia judecătorilor de a nu redeschide ancheta în dosarul ’10 august’.

De asemenea, reprezentanţii asociaţiilor anunță că vor da România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ei dezaprobă modul în care ancheta 10 august a fost ucisă din fașă. Niciun martor și nicio persoană vătămată nu au fost audiate de procurori, iar o parte din probele tehnice nu au fost cerute. În aceste condiții, spun aceştia, închiderea cercetărilor nu poate fi decât abuzivă.

Reprezentanta Comunităţii Declic, Cătălina Hopârteanu: Noi, comunitatea Declic, vom sprijini orice acțiune la CEDO. Deocamdată, avocații noștri analizează posibilitatea deschiderii unui dosar. De altfel, și mesajul de diseară este ‘Ruşine Justiţia Română! Ne vedem la CEDO!, pentru că această decizie este o palmă pe obrazul protestatarilor care au ieșit în stradă pentru a apăra justiția, pentru o justiție independentă, și au ajuns în situația în care justiția nu e pentru toți, este doar pentru cei care au scăpat de acest dosar. Mă refer la șefii Jandarmeriei care nu vor mai putea fi anchetați din acest moment. 

Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

În cererea de redeschidere a urmăririi penale formulată de procurori erau vizaţi maiorul Cazan Laurenţiu, comisarul şef de poliţie, Chirică Mihai, colonelul Cucoş Gheorghe şi colonelul Sindile Ionuţ, care au coordonat intervenţiile de la protestul din 10 august 2018.

(Letiția Gheorghiu, Radio Iași/FOTO arhivă)

Mai multe grupuri şi asociaţii civice au anunţat că vor organiza miercuri, în faţa Tribunalului Bucureşti, un protest în legătură cu decizia acestei instanţe de a nu redeschide ancheta în dosarul ’10 august’.

De asemenea, reprezentanţii asociaţiilor civice anunţă că vor da România în judecată la CEDO.

‘Ne vedem miercuri, 3 martie, de la orele 18,00, în faţa Tribunalului Bucureşti pentru a transmite următorul mesaj: ‘Ruşine Justiţia Română! Ne vedem la CEDO! Comunitatea Declic va lua toate măsurile legale pentru a ne îndrepta la CEDO împotriva României pentru modul injust în care a oprit cercetările şi pedepsirea vinovaţilor în dosarul ’10 august’. Tribunalul Bucureşti a respins cererea de redeschidere a anchetei ’10 august’. Vinovaţii au scăpat astfel de cercetare, după ce sute de persoane au fost gazate şi bătute. Vom păstra distanţare socială şi vom respecta normele în vigoare pentru prevenirea efectelor pandemiei de COVID-19. Societatea civilă dezaprobă modul în care ancheta ’10 august’ a fost ucisă din faşă. Dosarul a fost închis definitiv, deşi DIICOT nu a făcut o anchetă corectă. Niciun martor şi nicio persoană vătămată nu au fost audiate de procurori, iar o parte din probele tehnice nu au fost cerute. În aceste condiţii, închiderea cercetărilor nu poate fi decât abuzivă‘, se arată într-un comunicat al Comunităţii Declic.

La manifestaţie şi-au anunţat participarea mai multe organizaţii şi grupuri civice, printre care ‘Corupţia ucide’, ‘Iniţiativa România’, ‘Declic’, ‘Evoluţie în Instituţie’, ‘Geeks For Democracy’, ‘Rezistenţa’, ‘Reset Iaşi’ şi Braşovul Civic.

Marţi, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei în dosarul ’10 august’.

Decizia instanţei, care este definitivă, a fost luată de judecătoarea Daniela Isabela Miheţ.

Practic, prin această decizie, dosarul a fost clasat, iar foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor la mitingul din Piaţa Victoriei din august 2018.

Iniţial, în iunie 2020, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august 2018, atât partea în care au fost cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind o tentativă de lovitură de stat.

În urma acestei decizii, au scăpat de acuzaţii colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Ulterior, în august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ’10 august’ şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie. Aceştia urmau să fie cercetaţi pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

(Agerpres/FOTO arhivă)

CAB amână, pentru luni, soluţionarea cererii DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul ’10 august’

Publicat de , 6 august 2020, 18:09

Conform deciziei instanţei, şefii Jandarmeriei implicaţi în acest caz vor fi citaţi să se prezinte luni la proces.

Marţi, procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Soluţia de redeschidere a anchetei trebuie aprobată de către un judecător, după care dosarul va fi preluat de Parchetul Militar.

Dacă magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti va aproba ordonanţa DIICOT, se va redeschide urmărirea penală faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Aceştia vor fi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

În ordonanţa de redeschidere a anchetei, Giorgiana Hosu explică faptul că procurorul Doru Stoica, cel care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei, nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosarul ”10 august” şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Giorgiana Hosu arată că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar, însă ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost citaţi la DIICOT, cu excepţia unor oficiali – şi anume Carmen Dan, Speranţa Cliseru, Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

În plus, spune Giorgiana Hosu, nu au fost readministrate probele strânse de Parchetul Militar.

‘Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte, nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare, în care sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi‘, arată DIICOT.

Conform DIICOT, o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt de fapt lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018, astfel încât era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor.

‘Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian‘, se mai arată în decizia şefei DIICOT.

Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

‘Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială. Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi‘, precizează Hosu. (Agerpres)

Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial marţi soluţia de clasare a dosarului ”10 august” şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.

Prin această decizie, a fost redeschisă urmărirea penal faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.

Şefa DIICOT a admis plângerile formulate de mai mulţi petenţi împotriva ordonanţei de clasare şi a decis redeschiderea urmăriri penale sub aspectul săvârşirii de către Sebastian Cucoş, Laurenţiu Cazan, Cătălin Sindile şi Mihai Dan Chirică a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.

Pe de altă parte, procurorul şef al DIICOT a menţinut soluţia de clasare privind o tentativă de lovitură de stat.

Dacă această decizie de redeschidere parţială a anchetei va fi aprobată de un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi declinat la Secţia Parchetelor Militare.

Decizia conducerii DIICOT vine după ce peste 57.000 de cetăţeni au semnat o petiţie lansată de Comunitatea Declic, prin care se solicita procurorului general, Gabriela Scutea, redeschiderea dosarului ’10 august’ şi anchetarea celor care au dat dispoziţii ‘pentru agresarea şi gazarea protestatarilor paşnici’.

De altfel, ordonanţa de clasare a dosarului ’10 august’ a fost criticată dur de către reprezentanţii societăţii civile, dar şi de oamenii care au participat la protestul din Piaţa Victoriei.

În ordonanţa de clasare, DIICOT susţinea că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.

Mai mult, DIICOT spunea că nu toate ‘victimele colaterale’ ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi ‘victime inocente’.

Procurorii arătau că încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.

DIICOT mai spunea că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.

‘Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor’, menţiona DIICOT în ordonanţa de clasare.

Procurorii afirmau că, pe întreg parcursul evenimentelor din data de 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, ‘atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare’, extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar ‘respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest’.

În documentul DIICOT se făcea şi o analiză a unor concepte precum ‘complicitate morală’, ‘victime colaterale’ şi ‘victime inocente’, pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici, care nu au colaborat cu forţele de ordine.  (Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Dosarul privind protestul din 10 august, declinat la DIICOT

Publicat de , 1 iulie 2019, 18:58

‘Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acţiuni de violenţă împotriva forţelor de ordine şi măsura în care aceste acţiuni, prin amploarea şi modul de desfăşurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea naţională’, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Săptămâna trecută, DIICOT a cerut spre studiu dosarul pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor militare şi cel de la DIICOT.

La DIICOT există un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).

În septembrie 2018, fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea declara că are informaţii că evenimentele din 10 august au fost finanţate din exterior.

‘Sunt suficiente elemente ca să putem vorbi de o tentativă de lovitură de stat. Au fost proteste finanţate, se pare că şi din extern. Eu sunt absolut convins că săptămâna viitoare vor ieşi informaţii despre modul că s-au finanţat aceste proteste, despre faptul că au fost organizate tip paramilitar, despre faptul – şi s-a văzut asta de fapt – că au vrut să ocupe sediul Guvernului şi au provocat în permanenţă jandarmii’, susţinea atunci Dragnea.

De asemenea, Secţia Parchetelor militare avea în lucru un dosar penal, în care sunt cercetaţi şefii din Jandarmerie care au dirijat acţiunea de intervenţie din 10 august 2018 la protestul din Piaţa Victoriei.

Este vorba de colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române; colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, dar şi secretarul de stat Dan Chirică.

Procurorii militari susţineau că ‘mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente – acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest’.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)