Instanța supremă respinge contestația lui Dragnea la condamnarea primită în dosarul ‘Referendumul’

Publicat de , 24 aprilie 2017, 12:59

Decizia este definitivă.

Liviu Dragnea a demarat, în luna februarie, o acțiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanță a unei contestații la executare, o cerere extraordinară de atac.

Avocații acestuia au cerut în instanță anularea deciziei din dosarul „Referendumul”, pe motiv că două judecătoare din complet, printre care și Livia Stanciu, s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva. De asemenea, ei au reclamat faptul că a fost depășit termenul de 30 de zile pentru redactarea motivării în acest dosar.

„Avocații spun, studiind Codul penal și de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetățean român trebuie să conțină trei elemente — partea introductivă, dispozitivul (acel anunț) și expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislația este foarte clară, motivarea este obligație legală (…) și trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată și asumată și compusă de către toți membrii completului. Doamna fostă președintă a Curții Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentință, s-a pensionat și a mers la Curtea Constituțională. Exista o prevedere legală, care e și acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligația să-și încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare”, declara pe 2 februarie Liviu Dragnea.

Peste numai câteva zile de la această declarație, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul „Referendumul”.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

(agerpres/ FOTO aktual24.ro)

Instanţa Supremă dezbate contestația lui Dragnea la condamnarea primită în dosarul ‘Referendumul’

Publicat de , 10 aprilie 2017, 07:26

Acțiunea are ca obiect contestația la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea în instanță a unei contestații la executare.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.(Agerpres/FOTO arhiva cyd.ro)

Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ‘Referendumul’

Publicat de Lucian Bălănuţă, 22 aprilie 2016, 13:43

Un complet de 5 judecători, condus de Livia Stanciu, a majorat pedeapsa în cazul lui Liviu Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanţa de fond, la doi ani de închisoare cu suspendare.

De asemenea, completul a majorat şi termenul de încercare în cazul liderului PSD de la trei la patru ani.

Tot acum, Instanţa supremă a menţinut sentinţele date în cazul celorlalţi inculpaţi din acest dosar, cu excepţia a doi dintre ei – Adriana Vespe şi Daniela Vlăduţ – acestea fiind achitate.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul ‘Referendumul’ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

ÎCCJ: Sentinţa în dosarul ‘Referendumul’ se va da la 22 aprilie

Publicat de gabrielarotaru, 8 aprilie 2016, 16:26

‘Vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea care mi-a fost făcută de către DNA. Nu asta e atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stă cariera mea. În ceea ce priveşte îndemnul oamenilor de a venit la vot, aceasta este o obligaţie legală a partidelor şi este important pentru democraţie. Peste tot în lume, partidele îndeamnă lumea să vină la vot. Nu cred că astfel de fapte pot fi condamnate. Cât despre foloasele necuvenite, la referendum a fost o confruntare dură între preşedinte şi popor. Oamenii au mers să hotărască dacă preşedintele rămâne sau nu în funcţie. Nu am încălcat nicio prevedere legală. Nici măcar nu am avut intenţia şi nici nu am îndemnat pe alţii. Vă solicit achitarea‘, a spus Liviu Dragnea, în faţa instanţei.

Şi la ieşirea din sediul instanţei supreme, Liviu Dragnea s-a arătat nemulţumit de caracterizarea pe care i-a făcut-o procurorul în sala de judecată.

‘M-a deranjat, pentru că 20 de ani din viaţa mea în serviciul public mă împinge să nu fiu de acord cu o asemenea caracterizare. Nu sunt de acord cu ce au spus procurorii. Prin toată munca mea, am arătat că ţin la oameni. Prezentarea la vot este un principiu profund al democraţiei. Neprezentarea la vot cerută imperativ de Traian Băsescu şi PDL la vremea respectivă este infracţiune, însă ei nu au fost anchetaţi‘, a declarat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă ia în calcul să îşi dea demisia dacă va fi condamnat, Dragnea a spus că va vorbi despre asta după pronunţarea sentinţei.

‘Ce vă pot spune este că PSD este un partid care merge înainte. Le spun tuturor colegilor mei să nu întrerupă activităţile de pregătire a campaniei electorale şi să nu se lase intimidaţi‘, a menţionat Liviu Dragnea.

Procesul a durat aproape şase ore, timp în care procurorul de şedinţă şi avocaţii au ţinut pledoariile finale.

Astfel, reprezentantul DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei infracţiunii care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani.

Procurorul a susţinut că Liviu Dragnea a avut o conduită ‘ilicită’ şi s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i determina pe reprezentanţii partidului din teritoriu să scoată ‘nelegal’ oamenii la vot.

‘Faptele şi conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informaţii adunate în alt scop decât procesul de vot şi aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea şi-a folosit influenţa pentru a determina activiştii de partid să facă ceva ilegal şi presiuni asupra alegătorilor. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor‘, a spus procurorul, în sala de judecată.

De asemenea, procurorul a cerut schimbarea încadrării faptelor pe noile coduri penale şi condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpaţi, care au fost achitaţi la instanţa de fond.

De cealaltă parte, avocatul Marian Nazat, cel care îl apără pe liderul PSD, a declarat că la dosar nu există probe pentru condamnarea lui Dragnea şi a cerut judecătorilor să îl achite pe acesta.

‘Procurorii susţin că Liviu Dragnea a făcut acţiuni comisive. Prima acţiune este prezentă şi în actul de sesizare şi viza trimiterea acelei adrese în teritoriu. Acuzarea ar fi trebuit să prezinte probe care să demonstreze că Dragnea cunoştea despre trimiterea acelei adrese. El nici nu a fost atunci la sediul de campanie. A doua acţiune comisivă ar consta în solicitarea făcută reprezentanţilor PSD din teritoriu pentru a prelucra datele de identificare a persoanelor cu drept de vot. Este pentru prima oară când este adusă la cunoştinţa inculpatului o asemenea acuzaţie, deoarece instanţa de fond menţionează că această susţinere nu a făcut obiectul actului de acuzare. Un proces echitabil presupune ca inculpatului să i se aducă la cunoştinţă toate acuzaţiile. Liviu Dragnea nu a cunoscut conţinutul mesajelor trimise în teritoriu. Acest lucru a fost mărturisit şi de către doi martori care s-au ocupat de campanie‘, a spus Nazat.

Avocatul a explicat că la dosar nu există nicio declaraţie dată de vreo persoană care să arate că asupra ei au fost exercitate presiuni să meargă la vot în ziua referendumului.

‘Instanţa de fond omite o serie de declaraţii din dosar, care prezintă modul în care, în ziua votului, militanţii PSD mergeau în teritoriu pentru a impulsiona oamenii să meargă la vot. Această practică e cunoscută tuturor campaniilor electorale. Reprezentanţii PSD ştiau oricum ce să facă, fiind împărţiţi pe cartiere, pe străzi. Deci nu ar fi fost nevoie de aceste SMS-uri. Cât despre folosul necuvenit, cred că este o cutie a Pandorei. Prin folos necuvenit se înţelege şi un capital electoral. Singurul care ar fi putut beneficia de folos necuvenit era preşedinte ţării de atunci. Partidele politice nefiind angrenate în referendum, e greu de acceptat ideea că Liviu Dragnea putea să obţină ceva pentru sine. (…) Faptul că a oferit spectacole cu clovni, baloane şi zâne, aşa cum spune DNA, nu cred că este un motiv ca un om să stea în închisoare‘, a încheiat Marian Nazat.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul ‘Referendumul’ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării. (agerpres/ FOTO romaniatv.net)

Nou termen în dosarul ‘Referendumul’

Publicat de , 23 noiembrie 2015, 10:06

El a stat doar cinci minute în sediul instanţei, deoarece a fost anunţat că procesul s-a amânat pentru ora 12,00.

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, luni, un nou termen în dosarul ‘Referendumul’.

În septembrie, la primul termen al procesului, aflat în faza de apel, aproape jumătate dintre cei 75 de inculpaţi au declarat că nu şi-au angajat avocaţi, acesta fiind şi motivul pentru care procesul a fost amânat.

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.

Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

(Agerpres/Foto arhiva digi24.ro)

Recursul în dosarul „Referendumul” – amînat pentru 23 noiembrie

Publicat de , 28 septembrie 2015, 11:21

Următorul termen a fost stabilit pentru 23 noiembrie. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în acest dosar, este unul dintre puţinii inculpaţi care au cerut să fie reaudiaţi. Liderul social democrat a refuzat să facă orice fel de comentarii despre această decizie.

Liviu Dragnea spus că îşi va spune părerea în faţa instanţei, atît despre ce a afirmat Direcţia Naţională Anticorupţie, cît şi despre alte lucruri. (rador/FOTO jurnalistii.ro)

(NEWS ALERT) Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

Publicat de , 15 mai 2015, 12:53

‘Aşa cum am mai spus în permanenţă, mă consider nevinovat. Cu toate astea, am luat act de decizia instanţei de astăzi şi i-am prezentat prim-ministrului demisia din funcţia de ministru al Dezvoltării. De asemenea, l-am informat că luni va fi pe masa Biroului Permanent Naţional mandatul meu de preşedinte executiv. Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, este o decizie pe care o respect, e o decizie a instanţei. În schimb, rămân valabile întrebările pe care mi le-am pus: cum se mai poate face campanie în România, în condiţiile în care prezenţa la vot poate fi considerată folos necuvenit’, a spus Dragnea la sediul central al PSD.

În opinia acestuia, ‘există un precedent periculos’ pentru oricine doreşte să facă acum campanie electorală la orice nivel, precedent care ‘poate afecta democraţia şi libertatea partidelor politice de a îndemna oamenii să vină la vot.

‘Şi poate apărea în mentalul colectiv că prezenţa la vot poate fi ceva greşit sau condamnabil’, a afirmat Dragnea.

UPDATE ora 9:00 – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat pe ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, în dosarul ‘Referendumul’ la un an de închisoare cu suspendare şi cu un termen de încercare de trei ani, decizia nefiind definitivă.

În februarie 2014, doi dintre inculpaţi, Marius şi Simona Preduţ, şi-au recunoscut vinovăţia, ei fiind condamnaţi la câte un an şi patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

În cadrul procesului au fost audiate sute de persoane în calitate de martori, printre care s-a aflat şi premierul Victor Ponta.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

‘Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale’, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, mai preciza DNA.

Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat ”1855” ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr şi o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii ”coordonatori judeţeni” sau ”coordonatori”) să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.

DNA mai preciza că accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor.

Acest sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne, comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum şi obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi ”Da” şi câte ”Nu” au fost exprimate.

‘De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului’, susţine DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Printre cei trimişi în judecată se află şi Daniel Răboj, primarul comunei Bragadiru, judeţul Teleorman, pentru dare de mită. (Agerpres/ FOTO digi24.ro)