În Argeş şi Dolj se fac analize pe mai multe categorii de alimente, pentru bacteria E-coli
Publicat de ,
25 februarie 2016, 17:52
Determinarea de laborator durează între 2 zile (în cazul în care probele sunt negative) şi minim 4 zile în cazul probelor pozitive, se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Ancheta epidemiologică desfăşurată de Ministerul Sănătăţii a identificat drept o probabilă cauză a îmbolnăvirilor anumite alimente, iar ANSVSA a fost solicitată să iniţieze acţiuni specifice, conform competenţelor, pentru identificarea posibilelor surse de contaminare.
Ministerul Sănătăţii a transmis, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, informaţiile necesare pentru a desfăşura ancheta.
Produsele vizate sunt: lactate – lapte de vacă, iaurt, brânză de vaci (produse finite, materii prime), produse de carne – carne de vită şi carne de pui, fructe şi legume, achiziţionate atât din comerţ, din gospodăria proprie cât şi de la persoane particulare. ANSVSA a dispus organizarea de echipe de inspectori din cadrul DSVSA Argeş şi Dolj care vor colabora, îndeaproape, cu reprezentanţi ai DSP în desfăşurarea tuturor acţiunilor specifice anchetei’, se arată în comunicatul citat.
Probele prelevate vor fi transmise spre analizare către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, Institutul Naţional de Referinţă din România, abilitat pentru acest tip de determinări.
Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a declarat, astăzi, într-o conferinţă de presă, că a fost identificată cauza îmbolnăvirii copiilor din Argeş, şi anume o tulpină de E-coli. El a recomandat ca alimentele să se achiziţioneze din surse autorizate, ambalate corespunzător, iar produsele din carne să aibă autorizaţie sanitar-veterinară.
Totodată, ministrul a subliniat importanţa spălării corespunzătoare a fructelor şi legumelor, tratamentul termic al alimentelor atunci când se impune.
Potrivit consilierului ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, posibilele surse de îmbolnăvire în cazul copiilor cu sindrom hemolitic-uremic ar fi alimentele sau transmiterea interumană.
Rafila a precizat, însă, că nu este vorba despre un focar epidemiologic. ‘Cum au apărut ele şi asocierea cu sindromul hemolitic-uremic considerăm cu toţii – echipa din România şi echipa venită de la Centrul European de Control al Bolilor – că lucrul acesta este perfect superpozabil cu un cluster, nu este un focar epidemic, pentru că nu avem un număr mare de cazuri într-un teritoriu extrem de strâns şi cu legătură de cauzalitate între ele în acest moment’, a explicat Rafila.
Medicul Mihaela Bălgrădean de la Spitalul ‘Marie Curie’ a declarat, tot astăzi, că la alţi trei copii, care au ajuns în cursul serii trecute de la Piteşti şi Feteşti, li s-a depistat în coprocultură verotoxina existentă în tulpinile de E-coli enterohemoragică, însă aceştia nu pun problema, la acest moment, a unei evoluţii către o boală de tip sindrom hemolitic-uremic.
Ea a afirmat că, în prezent, cu sindrom hemolitic-uremic sunt internaţi la Spitalul ‘Marie Curie’ cinci pacienţi. (Agerpres/FOTO mondonews.ro)
