Prefectul de Suceava: Minele de uraniu de la Crucea-Botuşanu ar putea rămâne fără curent electric, din cauza datoriilor

Publicat de Lucian Bălănuţă, 11 iulie 2017, 17:16

Potrivit lui Adomnicăi, Prefectura a transmis Ministerului Energiei că oprirea curentului, miercuri, în punctele de lucru de la Crucea şi Botuşanu ar avea drept consecinţe sistarea evacuării şi pompării apei de mină şi neasigurarea aerajului în subteran.

”Aceste activităţi trebuie realizate permanent, pentru că altfel nu poate avea loc exploatarea. (…) Din cauza lipsei resurselor financiare nu poate fi asigurat nici lemnul de mină, necesar armăturilor de susţinere a galeriilor, fiind deja semnalat riscul unor accidente de muncă, iar activitatea extractivă se desfăşoară cu dificultate deoarece nu se pot executa explozii în subteran”, arată prefectul.

Totodată, prefectul a spus că a semnalat Ministerului Energiei că la gura minei Crucea ”s-au acumulat halde de minereu de uraniu neprotejat la intemperii” şi ”există riscul contaminării cu radon a zonelor adiacente” în caz de precipitaţii abundente şi vânt.

Potrivit prefectului, datoriile acumulate de Sucursala CNU pe semestrul I sunt de 350.000 de lei la plata energiei electrice şi de 120.000 de lei pentru lemnul de mină.

Tot în primul semestru, sucursala a acumulat restanţe de 250.000 de lei la plata motorinei folosite pentru transportul minereului.

”Nici problema plăţii salariilor nu a fost rezolvată la cele două puncte de lucru din Crucea şi Botuşanu, astfel că se menţine riscul unor mişcări spontane de protest, în condiţiile în care cei 320 de angajaţi au primit avansul doar pentru luna mai 2017. Plata salariilor şi a contribuţiilor la bugetul de stat restante necesită un efort financiar de aproximativ 3.000.000 de lei”, a explicat prefectul.

Prefectul de Suceava a subliniat că a solicitat ministrului Economiei, Toma Petcu, să analizeze ”oportunitatea alocării unor fonduri”, pentru ”readucerea în parametri normali a activităţii Sucursalei Suceava a CNU SA”, prima urgenţă fiind considerată plata datoriilor către furnizorul de curent electric.

”În caz contrar, activitatea de extracţie a minereului de uraniu ar putea fi semnificativ compromisă”, a spus prefectul de Suceava.

(Agerpre/ FOTO SVnews.ro)

Chevron şi Salvaţi Bucureştiul, intervenienţi într-un proces privind explorarea gazelor de şist

Publicat de Andreea Drilea, 8 octombrie 2014, 17:31

Curtea de Apel Suceava judecă recursul formulat de Prefectura Vaslui faţă de decizia Tribunalului Vaslui, care a dat câştig de cauză Consiliului Local Şuletea. Acesta interzisese, prin hotărâre, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei.

Iniţial, recursul s-a judecat la Curtea de Apel Iaşi, dar a fost strămutat la Curtea de Apel Suceava, care, miercuri, la primul termen, a admis cererile de intervenţie accesorie ale Chevron România Exploration and Production SRL şi Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Curtea de Apel Suceava a acordat un nou termen în dosar în 17 noiembrie, când procesul ar putea fi judecat pe fond.

Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză, în noiembrie 2013, Consiliului Local Şuletea şi altor două consilii locale din judeţ care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor, după ce hotărârile autorităţilor locale au fost atacate în instanţă de Prefectură.

Practic, magistraţii vasluieni au considerat legale hotărârile consiliilor locale, pe motiv că resursele minerale „gaze de şist” nu au fost declarate de interes naţional în Legea petrolului.

„Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul”, se arată în motivarea instanţei de judecată.

Prefectura Vaslui a câştigat, la începutul lunii octombrie, la Curtea de Apel Iaşi, procesul cu Consiliul Local Pogana, unul din cele trei consilii locale din judeţ care au avut câştig de cauză la instanţa de fond pe tema interzicerii explorării şi exploatării gazelor de şist, magistraţii ieşeni admiţând astfel recursul instituţiei vasluiene.

Astfel, magistraţii ieşeni au casat hotărârea instanţei de fond şi au admis cererea Prefecturii Vaslui, de anulare a hotărârii CL Pogana privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în comună.

„În fond, admite cererea de anulare a prevederilor articolului 1 din Hotărârea nr. 10 din 28 februarie 2013, în partea care interzice explorarea-dezvoltarea-exploatarea gazelor de şist, prin metode neconvenţionale, în măsura în care această interdicţie s-ar aplica terenurilor ce nu fac parte din patrimoniul comunei Pogana, judeţul Vaslui”, se arată în motivarea, pe scurt, publicată de Curtea de Apel Iaşi.

Prefectura a câştigat la Tribunalul Vaslui alte 12 procese intentate consiliilor locale care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. CL Pungeşti şi CL Băcani au fost singurele care au făcut recurs la sentinţele instanţei vasluiene.

În procesul cu CL Băcani, Curtea de Apel Iaşi a dispus, în urmă cu mai puţin de o săptămână, rejudecarea cauzei, cu consultarea unor geologi de la Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.

Compania Chevron deţine patru acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist, în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi două autorizaţii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmează a fi montate sondele de explorare de la Siliştea – Pungeşti şi Puieşti.

Chevorn a început în luna mai lucrările de foraj în comuna vasluiană Pungeşti, explorare finalizată în vara acestui an. Compania petrolieră a prelevat probe de sol şi aşteaptă rezultatul analizelor de laborator prin care se va stabili dacă zăcământul este unul rentabil pentru a fi exploatat prin metoda fracturării hidraulice. (mediafax.ro/FOTO energynomics.ro)

Prefectura Vaslui câştigă recursul într-un proces pe tema gazelor de şist pe care-l pierduse la fond

Publicat de Andreea Drilea, 6 octombrie 2014, 22:32 / actualizat: 7 octombrie 2014, 7:00

Curtea de Apel Iaşi a admis recursul Prefecturii Vaslui în procesul cu Consiliul Local (CL) Pogana pe tema interzicerii explorării şi exploatării gazelor de şist pe întregul teritoriu al comunei, după ce, la judecata pe fond, Tribunalul Vaslui a considerat legală hotărârea luată de consilierii din Băcani.

Astfel, magistraţii ieşeni au casat hotărârea instanţei de fond şi au admis cererea Prefecturii Vaslui, de anulare a hotărârii CL Pogana privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în comună.

„În fond, admite cererea de anulare a prevederilor articolului 1 din Hotărârea nr. 10 din 28 februarie 2013, în partea care interzice explorarea-dezvoltarea-exploatarea gazelor de şist, prin metode neconvenţionale, în măsura în care această interdicţie s-ar aplica terenurilor ce nu fac parte din patrimoniul comunei Pogana, judeţul Vaslui”, se arată în motivarea, pe scurt, publicată, luni, de Curtea de Apel Iaşi.

Consiliul Local Băcani a interzis, în februarie 2013, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunei, hotărâre care a fost atacată în instanţă de Prefectura Vaslui pe motiv că ar fi ilegală. Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză CL Băcani în toamna anului trecut, hotărârea fiind astfel declarată legală. Prefectura Vaslui a făcut recurs, la Curtea de Apel Iaşi, la decizia instanţei vasluiene dată în noiembrie anul trecut.

Pe lângă procesul cu Pogana, Prefectura a pierdut alte două procese la Tribunalul Vaslui, cu CL Şuletea şi CL Alexandru Vlahuţă, ambele fiind atacate cu recurs la Curtea de Apel Iaşi, unde se află încă pe rol.

În schimb, Prefectura a câştigat la Tribunalul Vaslui alte 12 procese intentate consiliilor locale care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. CL Pungeşti şi CL Băcani au fost singurele care au făcut recurs la sentinţele instanţei vasluiene. În procesul cu CL Băcani, Curtea de Apel Iaşi a dispus, în urmă cu mai puţin de o săptămână, rejudecarea cauzei, cu consultarea unor geologi de la Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi.

Compania Chevron deţine patru acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist, în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi două autorizaţii de construire pentru amenajarea platformelor pe care sunt sau urmează a fi montate sondele de explorare de la Siliştea – Pungeşti şi Puieşti.

Până acum, Chevorn a început în luna mai lucrările de foraj în comuna Pungeşti, explorare finalizată în vara acestui an. Compania petrolieră a prelevat probe de sol şi aşteaptă rezultatul analizelor de laborator prin care se va stabili dacă zăcământul este unul rentabil pentru a fi exploatat prin metoda fracturării hidraulice. (mediafax.ro/FOTO energynomics.ro)

Ponta: Sunt pentru exploatarea gazelor de şist cu respectarea standardelor de mediu

Publicat de Andreea Drilea, 19 septembrie 2014, 13:36 / actualizat: 19 septembrie 2014, 19:40

‘Sunt în primul rând pentru explorare (n.r. – în ce priveşte gazele de şist), nu ştiu dacă avem sau nu, s-ar putea să avem surprize din acest punct de vedere şi, în momentul în care vom avea această certitudine, nu mai repede de câţiva ani, sunt pentru exploatarea lor cu respectarea acelor standarde de mediu care au avut succes în America şi în alte ţări’, a spus Ponta la Adevărul Live.

El a adăugat că proiectul Roşia Montană nu se va putea face într-o perioadă scurtă sau medie de timp, 5-10 ani, pentru că nu poate fi făcut un proiect economic de asemenea anvergură împotriva opiniei publice şi, potrivit lui, este clar că opinia publică, după multe dezbateri, a adoptat o anumită opţiune.

Premierul a menţionat că o altă discuţie despre o nouă lege a redevenţelor va fi reluată în 2015, când expiră moratoriul legat de redevenţele de la petrol.

‘Avem o expertiză de la FMI şi Banca Mondială în aşa fel încât sistemul pe care îl adoptăm în 2015 să aibă două componente: pe de o parte, să avem cât mai multe resurse bugetare; pe de altă parte însă, să rămânem atractivi, pentru că noi putem să punem mâine redevenţe 90%, dar vom lua 90% din nimic. Toţi cei care vor să investească în România mi-au spus că există o limită peste care nu mai vor să investească. Dar vor fi crescute redevenţele cu siguranţă’, a precizat premierul.

Victor Ponta a arătat că, geopolitic vorbind, este foarte important ca România să nu depindă peste câţiva ani de ‘toanele celor care închid robinetul la Gazprom’. (agerpres/FOTO cotidianul.ro)