La Târgu Neamț, expoziție despre trecutul medieval al urbei. Ghid, arheologul Vasile Diaconu. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (5.05.2024)
Publicat de hdaraban, 5 mai 2024, 23:17 / actualizat: 8 mai 2024, 12:35
Tocmai tema acesteia poate trezi curiozități. Titlul ei este ”Târgul de sub oraș. Mărturii arheologice medievale și moderne descoperite în Târgu Neamț”.
În interviul de la ediția ”Weekend cu prieteni” din 5 mai 2024, domnul Vasile Diaconu, curator al expoziției, arheolog și cercetător științific specializat în perioada spațiului est-carpatic, a oferit câteva informații cu privire la ce oferă expoziția și sub dezideratul elementului de spectaculozitate.
Radio Iași este partener al demersului expozițional.
Horia Daraban: De unde ideea unei astfel de expoziții, care să se raporteze la trecutul orașului?
Vasile Diaconu: Ideea acestei expoziții a apărut cu aproape un deceniu în urmă, când începusem, împreună cu colegii mei de la Complexul Muzeal Național Neamț, să facem primele cercetări arheologice în vechea vatră medievală a Târgului Neamț. Și pentru că rezultatele erau deosebit de interesante în momentul acela, ne imaginam că într-o anumită perioadă de timp, dar nu chiar peste un deceniu, ar fi potrivit să facem o expoziție dedicată vestigiilor medievale descoperite efectiv în orașul Târgu Neamț. Deși de-a lungul timpului, atenția arheologilor, a istoricilor a fost îndreptată către Cetatea Neamț, cea care străjuiește târgul de la poalele sale, noi ne-am gândit că e bine și este potrivit să scoatem în evidență trecutul acestei localități urbane, trecut care coboară în timp cu peste șase secole.
Horia Daraban: Vatra localității nu corespunde cu așezarea din zilele noastre?
Vasile Diaconu: În bună măsură, da, vechea vatră medievală a Târgului Neamț este plasată, să spunem, în linii mari, în zona vestică a actualului oraș Târgu Neamț, aproape de poalele Cetății Neamț. Acolo a fost primul nucleu urban, dacă vreți să-l numim așa, care s-a dezvoltat începând cu secolul XIV. Și din acel spațiu, ușor-ușor, pe parcursul secolelor următoare, localitatea urbană a evoluat, evident. Ascultătorii dumneavoastră trebuie să știe faptul că atunci când vorbim de o localitate urbană în zona de la răsărit de Carpați, în secolul XIV, nu trebuie să ne imaginăm clădiri impunătoare și o rețea stradală foarte complexă, ci este vorba mai degrabă de o aglomerare de construcții, de case foarte temeinic realizate. Exista, evident și probabil, o rețea stradală, iar tot acest nucleu de locuințe avea în plan central, să spunem, o biserică pe care am avut posibilitatea să o cercetăm și o clădire cu rolul administrativ, am îndrăznit să spunem la fel, de mari dimensiuni.
Horia Daraban: Se mai păstrează din suma de construcții, astăzi, ceva din perioada medievală sau s-au făcut săpături?
Vasile Diaconu: Din nefericire, vestigiile la care am făcut referire nu mai pot fi văzute la ora actuală la suprafața solului. Pentru că aminteam mai devreme de acea biserică și de o clădire cu importanță administrativă, ele au fost descoperite efectiv pe una dintre străzile orașului. Și atunci soluția a fost să fie conservate în sol, neexistând la momentul respectiv posibilitatea ca ele să fie valorificate și din perspectivă turistică, dacă doriți să spunem așa.
Horia Daraban: Revenind la expoziția deschisă la muzeul de la Târgu Neamț, ce cuprinde ea? Se dorește să spună o poveste a urbei?
Vasile Diaconu: Ca orice altă expoziție, în mod evident, și acest demers al nostru are ca principal obiectiv reconstituire a unei părți a istoriei orașului Târgu Neamț. Deși la ora actuală Târgu Neamț este orășel de provincie, el are un trecut istoric spectaculos, care, vă spuneam și mai devreme, coboară în timp cu peste șase secole. Ori, expoziția noastră a avut tocmai acest scop de a evidenția, de a aduce în rândul publicului larg cele mai importante vestigii arheologice pe care noi și arheologi din trecut am reușit să le scoatem la lumină în ultimele cinci decenii. Și aș puncta aici două aspecte care merită remarcate. Cercetarea arheologică medievală sau focusată pe perioada evului mediu la Târgu Neamț a cunoscut două mari etape, cu o principală etapă care a fost undeva la sfârșitul anilor ‘70, începutul anilor ‘80 și o a 2-a etapă care s-a desfășurat în ultimul deceniu, adică din 2014 până în prezent.
Evident că această ultimă etapă, desfășurându-se și pe o perioadă mai îndelungată de timp, a avut rezultate dintre cele mai interesante, care, evident, se regăsesc în cuprinsul expoziției noastre.
Horia Daraban: Dați exemple de rezultate interesante.
Vasile Diaconu: Rezultatele interesante, pentru ca publicul ascultător să nu-și imagineze că arheologii descoperă mereu comori și, știu eu, vestigii nemaiîntâlnite. Vestigiile pe care noi am avut posibilitatea să le scoatem la lumină de fapt, au importanță prin aceea că ne ajută să înțelegem foarte bine modul de viață al comunității care a locuit la Târgu Neamț acum cinci, șase secole. Este vorba, pe de o parte, de mărturii arheologie, obiecte descoperite în locuințe și aici aș aminti, pe lângă artefactele de uz comun, ceramică sau cale pentru sobă, aș aminti obiecte cu o anumită doză de spectaculozitate. Evident, aș menționa câteva monede, printre care și monede emise de Petru Întâi Mușat, cel care a și pus bazele Cetății Neamț. Avem o serie de obiecte de import care sunt străine de spațiul Moldovei și care vin probabil dinspre Transilvania. Aș aminti aici, spre exemplu, un fragment de vas cu o inscripție cu caractere latine.
Tot pentru o anumită doză de interactivitate a expoziției noastre, am expus și o încercare de reconstituire a unui mormânt medieval, pentru că, conform obiceiurilor de atunci, înmormântările se făceau în imediata apropiere a bisericii. Deci am putut să cercetăm și o parte din cimitirul respectivei biserici, iar unul dintre morminte l-am reconstituit în cadrul expoziției noastre. Sunt, evident, lucruri care spun o poveste interesantă despre trecutul orașului Târgu Neamț în perioada medievală, mă refer, și perioada modernă. Cercetările noastre au permis, spre exemplu, descoperirea într-una dintre locuințele medievale a unei cantități importante de semințe carbonizate, semințe de cereale și plantele leguminoase și inclusiv sâmburi ai unor pomi fructiferi. Și aș aminti aici piersicul, dovada faptului că în perioada respectivă clima era un pic mai caldă decât cea actuală.
Sunt, evident, detalii care prezintă interes nu doar din perspectiva expozițională, ci mai ales din perspectivă științifică, pentru că, în fond, rolul cercetărilor arheologice este, în primul rând, acela de a scoate la lumină vestigii, un patrimoniu arheologic pe care să îl valorificăm prin expoziții, dar nu în ultimul rând, trebuie să extragem cât mai multă informație științifică din toate aceste vestici.
Horia Daraban: Îmi dau seama, din ceea ce spuneți dumneavoastră, că Târgu Neamț era pe o rută comercială în zona Moldovei.
Vasile Diaconu: Erau un loc unde se desfășurau activități comerciale, la intersecția unor drumuri importante, drumuri comerciale, mă refer, care făceau legătura cu Transilvania, pe de o parte, cu Suceava, pe de altă parte, sau chiar cu zona de sud a Moldovei. Târgu Neamț evident că a cunoscut o anumită dezvoltare și prin prisma activităților comerciale care se desfășurau în interiorul său. În mod evident, existența cetății în vecinătate asigura un anumit climat de liniște și de prosperitate, fapt care a permis ca pe parcursul secolelor mica localitate urbană medievală să se dezvolte spre orașul care există în prezent.
Horia Daraban: Până când poate fi vizitată expoziția de la Muzeul de Istorie și Etnografie de la Târgu Neamț?
Vasile Diaconu: Expoziția este deschisă publicului larg până la jumătatea lunii septembrie a acestui an. Aș lansa invitația ascultătorilor dumneavoastră ca în aceste zile pascale sau în perioada care urmează, să nu ezite să treacă pragul muzeului nostru, să descopere această expoziție, pentru că, dincolo de povestea pe care eu am spus-o, o expoziție nu se povestește, ea se privește. Și atunci chiar ne vom bucura dacă vom avea cât mai mulți vizitatori la această expoziție.
Interviu realizat de Horia Daraban.
Varianta audio a dialogului:
