Cel mai mare dinozaur zburător din lume, expus la Muzeul Antipa
Publicat de Andreea Drilea, 28 iulie 2016, 15:27
‘Hatzegopteryx este un pterozaur, adică o reptilă zburătoare, care constituie o categorie distinctă faţă de cea a dinozaurilor şi care a fost contemporan în decursul erei mezozoice cu dinozaurii. Descoperirea în sine este de valoare excepţională, mondială, prin faptul că reprezintă cel mai mare animal zburător care a trăit vreodată şi mândria noastră, patriotismul nostru desăvârşit, este că a fost descoperit în România, în minunata Ţară a Haţegului’, a declarat profesorul universitar Dan Grigorescu, cel care a făcut descoperirea.
El a precizat că pterozaurul a fost descoperit în urmă cu 44 de ani, în apropierea satului Vălioara, în Ţara Haţegului, şi de abia în 2002, în urma cercetărilor, s-a reuşit identificarea lui exactă.
‘Descoperirea lui Hatzegopteryx, dincolo de faptul care frapează, dimensiunile uriaşe, foarte mari, reprezintă un fapt al evoluţiei în medii izolate, în medii insulare, un paradox al evoluţiei în care un gigant, generat de condiţiile de insularitate, a trăit alături de dinozauri care erau cu toţii mai mici decât rudele lor din alte regiuni, aşa-numiţii dinozauri pitici ai Transilvaniei. Deci, cel mai mare zburător alături de o faună dominată de dinozaurii pitici. Descoperirea a avut loc cu mulţi ani în urmă, sunt exact 44 de ani de când l-am descoperit într-un sat din apropierea ţinutului haţegan, nu la Haţeg, ci la Vălioara. De ce au trecut atâţia ani – pentru că primele cercetări bazate pe piesele expuse şi în mod special pe partea din spate a craniului – regiunea occipitală – indica prezenţa unui mare dinozaur carnivor, un fel de Tiranozaur transilvan. (…) De abia în 2002, urmare a cercetărilor desfăşurate, am reuşit să-l identificăm, să-l denumim Hatzegopteryx thambema, în traducere ‘Înfricoşătorul zburător din Haţeg’ ‘, a mai spus Dan Grigorescu.
Hatzegopteryx thambema avea un craniu cu o lungime cuprinsă între 1,5 şi 2 metri, iar anvergura aripilor de aproximativ 12 metri, a declarat conf. Zoltan Csiki-Sava, cel care a făcut parte din echipa de cercetători a profesorului Dan Grigorescu.
‘Ceea ce vedeţi expus aici sunt denumite holotip, adică sunt primele piese care au fost descoperite, s-a constatat că este o specie nouă şi după acele piese a fost denumită specia. Noi le avem expuse aici şi sunt acele fragmente osoase de la care prin ştiinţa paleontologiei se ajunge la reconstituirea întregului animal. Sigur că unele aspecte – cum ar fi culoarea, poate creasta – sunt interpretări pe care descoperiri ulterioare le pot confirma sau infirma, dar aşa funcţionează ştiinţa aceasta’, a explicat, la rândul său, Luis Popa, directorul Muzeului Antipa.
Expoziţia este realizată cu sprijinul Dino Parc Râşnov şi al Muzeului Naţional de Geologie şi paleontologie din Departamentul de Geologie al Universităţii din Bucureşti.
Aceasta va fi deschisă până pe 14 august. În cadrul expoziţiei ‘Aripi peste timp’ va putea fi văzut şi un Pteranodon animatronic, precum şi alte trei exponate amplasate în exteriorul Muzeului de Geologie, după care exponatele vor fi mutate la Dino Parc Râşnov.
(Agerpres/FOTO arhivă ziarulromanesc.net)
