„Nu uitați Geamăna”
Publicat de nicolaetomescu, 19 mai 2021, 17:21
Într-un prim-pas al dezastrului, era înecat satul Geamăna[1] din comuna Lupșa (județul Alba); „desigur”, a venit rândul așezărilor din jur; „retezarea” unui munte era urmată de poluarea unei văi imense; în zilele noastre, numai localnicii (dacă îi întâlnești) pot să te ghideze; drumurile de pământ nefiind marcate, au murit până și adăposturile… Iată „lacul” (de fapt, iazul de decantare „Valea Șesii”), al milioanelor de tone de steril[2], al culorilor halucinante, al amestecului de frumusețe și de otravă…
„Geamăna” merită mai mult decât supranumele „satul scufundat”… Dar, picătură de timp după picătură de timp, satului i-au fost hărăzite deșeuri toxice[3]; nămolul roșiatic provine de la mina de cupru „Roşia Poieni”/a fost creată cea mai mare mină de cupru din Europa (în acea etapă istorică) și cea mai mare din România zilelor noastre; s-a ajuns la cel mai mare iaz de decantare din Europa, iar, în Munții Apuseni, a fost amorsată o adevărată „bombă ecologică”; proiectul a început odată cu 1977, atunci când România ceaușistă pornise exploatarea de cupru;
Într-adevăr, la „Roşia Poieni” primiseră de lucru vreo 5.000 de oameni (acum, numărul s-a redus la circa 500). Cel mai mare zăcământ diseminat de cupru şi de aur din România, rezervele sale reprezentând 65% din totalul cantităţii de cupru din ţară, estimat la sute de mii de tone, permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 15 de ani; mina produce minereu din care se pot extrage aproximativ 5.000 de tone de cupru/an, de acest lucru ocupându-se o companie de stat[4]… Zona este un simbol al nepăsării Statului român, deopotrivă „locul exotic căutat de turiști” și de autori ai unor proiecte media – gen…
Apele care se scurg din deal au culoarea roșie-sângerie; totul este otrăvit (apă, iarbă, copaci, fructe, legume, animale); oamenii, care mai cutează să stea sub amenințare, simt cum li se apropie sfârșitul… Nu am deschis ferestre printre chipuri (din cauza ritmului deplasării, pe alocuri agonizant, totodată din respect pentru oameni în privirea cărora a apărut, parcă, licărirea unei mlaștini de metal); cum ar putea fi cu unii care, ori de câte ori s-a umflat „lacul” cu steril[5], apa ajungând în bătătură, și-au demontat casa de lemn și s-au mutat ceva mai la deal?
La începutul anilor ’80 ai secolului trecut, au fost expropriate peste 300 de familii din Geamăna, sumele primite fiind în funcţie de proprietăţi[6]… Înconjurasem „lacul” pe partea dreaptă (ca sens al deplasării, reper fiind podul cu veșminte păstrate în colțuri); câteva căsuțe par a fi când părăsite, când locuite la nivelul Evului Mediu (și nu simbolizează îmbrățișarea dintre om și pădure); o biserică nouă, ridicată pe deal, parcă plutește în culori căzute din amintire… Biserica se construia „pe deal”, tocmai pentru a desemna cea mai înaltă clădire din sat, mersul către liturghii „refăcând”, simbolic, drumul lui Iisus pe Golgota. Astăzi, edificiul din prima jumătate a veacului al XVIII-lea este îngropat în mâl cenușiu (suntem printre ultimii care filmează turla)… Satul Vința mai are câteva case; acolo locuiesc oamenii[7] care nu au vrut să își părăsească pământurile și cimitirul, cu biserica pe care apa de turcoaz o cuprinde fără a-i lăsa nicio geană de speranță; nicio îndurare față de viețile oamenilor care s-au încăpățânat să rămână (mai mult, după moartea lor, vor fi înghițiți de otravă, autoritățile nefiind capabile nici să strămute mormintele)…
Dacă nepăsarea este o stare, dacă minciuna este înțeles și crez, atunci ipotetica fericire economică se preface în coșmar, în cuvântul celor împinși să înalțe mori de vânt; gigantul fragil ne-ar împiedica „să dăm târcoale iazului de decantare”, probabil pentru a nu-i primejdui „eforturile” de neutralizare a apelor acide…
Nuanțe de roșu și de verde aduc aminte de deșeurile vărsate în iaz… Câteva tufișuri cerșesc lumina din nămol… Arbori uscați ies din mlaștina plină cu var, pe alocuri cenușie, înconjurați fiind de o apă alb-gălbuie (galbenul trimite la steril)… Iar barajul din piatră albă la un „decantor natural”[8], cu rol de a zăgăzui deșeurile, pericolul crescând de fiecare dată când plouă abundent în zonă…
Și gândacii visează atingerea ploilor parfumate, nu-i așa?
„Satul-fantomă” Geamăna (județul Alba), înghițit de un „lac” alcătuit din mâl și din steril, peisajul înțesat de culori vii, acide, ireale, hrănesc – într-un fel straniu și dureros – locul incredibil și poveștile sale de împărtășit[9]…
[1] Se spune că ar fi fost „cel mai bogat sat” din Munții Apuseni, „pe vremea comunismului”…
[2] Steril = partea nefolositoare a unui zăcământ sau a unui produs minier, care se aruncă după prelucrare…
[3] Ar fi trebuit depozitate în locuri special amenajate, dar se dovedea „prea scump şi complicat”, astfel încât a fost preferată deversarea reziduurilor direct în „Valea Șesii”…
[4] „Cupru Min SA”/Abrud (din 01.04.2002, prin desprinderea din „CN Minvest”-Deva, fiind succesoarea „Combinatului Minier al Cuprului” Roşia Poieni, înfiinţat pe 1 mai 1977) este o companie de stat al cărei principal obiect de activitate îl constituie extracţia de minereuri metalifere neferoase; activitatea principală privește extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere din zăcământul „Roşia Poieni”, cu valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase; uzina din „Dealul Piciorului” are o capacitate de prelucrare de 2.000.000 de tone de minereu pe an; au eșuat mai multe încercări de privatizare (Statul român rămâne acţionar majoritar), devenind vitale investiţiile masive în retehnologizare şi protecţia mediului (specialiştii estimau un minimum necesar de ordinul zecilor de milioane de Euro, dar, cel care personifică – din punct de vedere juridic – națiunea, pare capabil să ofere doar complicitate exploatării miniere din „Munții Apuseni”)…
[5] Ar crește cu 90-100 de cm anual…
[6] Odată cu apariția Legii 10 din 2001, aproximativ 100 de oameni și-au cerut pământurile înapoi; casele nu mai puteau fi restituite „în natură”, oamenii au fost „îndrumați” către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților…
Este corect ca o companie de stat să creeze justificări prezente pentru despăgubiri care s-au produs pe timpul regimului ceaușist?
[7] Pe deal, satele adună, în general, 50-60 de locuitori… Unele dintre ele au 2-3 locuitori (Șasa, Pârâu Cărbunări, Geamăna, Valea Holhorii, Curmătura)…
[8] În octombrie 2020, alba24.ro anunțase că barajul urma să fie înălțat cu 5 metri, că nivelul de steril va ajunge până la 710 m deasupra nivelului mării („Agenția pentru Protecția Mediului” și-ar fi exprimat acordul pentru lucrare), că iazul va avea 300 de hectare (acum depășește 130 ha) iar 66,5 milioane de metri cubi de steril (până deunăzi, s-au înregistrat vreo 150 de milioane de metri cubi de steril/din activitatea minieră de prelucrare primară a concentratului de cupru) vor mai fi depozitate până la capătul proiectului…
[9] Inclusiv despre o biserică salvată prin demontare și dusă, piatră cu piatră, la „Muzeul Etnografic” din Sibiu…
