Zece premii pentru elevii români prezenţi la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada 2016

Publicat de gabrielarotaru, 25 iulie 2016, 05:44

Elevii români au fost premiaţi la toate cele patru discipline din concurs: chimie, matematică, informatică şi fizică.

În funcţie de probele susţinute, olimpicii români au înregistrat următoarele rezultate:

Chimie: Anamaria Leonescu (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti) şi Cristian Tudor Cozma (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi) – medalii de argint, respectiv Daniel Cristian Ungureanu (clasa a X-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – medalie de bronz.

Matematică: Lenca-Iarina Cuturela (clasa a IX-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – medalie de aur şi Andrei Ghigheci (clasa a IX-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti) – medalie de argint. Din echipa de matematică a făcut parte şi Andra-Elena Mircea (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Unirea” din Focşani).

Informatică: Costin Andrei Oncescu (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel) – medalie de aur, Alexandru Petrescu (clasa a IX-a/Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti) – medalie de argint şi Laura Ioana Georgescu (clasa a IX-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – menţiune.

Fizică: Petru Cotruţ (clasa a X-a) – medalie de argint şi Anca Drăgulescu (clasa a XI-a) – medalie de bronz. Din echipă a făcut parte şi SIlviu Adrian Predoi. Cei trei elevi provin de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.
La ediţia curentă au participat peste 150 de competitori din 6 ţări. (radioiasi/comunicat MENCS/ FOTO adevarul.ro)

Concurență relativ mică la Universitatea “Al I. Cuza” din Iași

Publicat de isoreanu, 23 iulie 2016, 17:38

În top, la admitere, la Universitatea “Al I. Cuza” din Iași se situează Facultatea de Educație Fizică unde concurența este de aproape 4 candidați pe un loc urmată de facultățile de Psihologie, Drept și Filozofie.

Cea mai mare concurență este la specializarea Chinetoterapie de la Facultatea de Educație Fizică – 5,36 de candidați pe un loc, urmată de specializarea Relații Publice de la Facultatea de Filozofie cu o concurență de 5,3 candidați pe un loc. (Constantin Mihai/ FOTO bzi.ro)

Concurs de Creativitate în Fizică şi Tehnologii „Ştefan Procopiu”

Publicat de ralucadiaconiuc, 26 mai 2016, 10:45

Concursul se adresează elevilor care studiază fizica şi disciplinele tehnologice înrudite, mecatronică, electronică, electrotehnică şi se desfăşoară anual în etape judeţene şi naţionale/ interjudeţene. La etapa interjudeţeană vor participa aproximativ 800 de elevi şi 150 de profesori din 10 judeţe, profesori care fac parte din comisiile de evaluare.

Concursul propune elevilor probe pentru 8 secţiuni: „Lucrări scrise”, „Tehnici de laborator”, „Grupuri de cooperare”, „Referate ştiinţifice”, „Lucrări practice”, „Tehnici computaţionale”, „Compoziţii: film, arte plastice, literatură, teatru”, „Proiecte antreprenoriale”. Pentru disciplinele concursului (fizică, electronică, mecatronică, electrotehnică), respectiv, pentru secţiunile concursului sunt constituite 24 de comisii de evaluare.

Rezultatele elevilor sunt evaluate în raport cu 9 categorii de performanţe creative (criterii de evaluare a competenţelor, centrate pe profilul creativ al fiecărui elev), reprezentate prin diplomele acordate:

ARHIMEDE – gândire intuitivă (holistă, spirit de observaţie şi perspicacitate);
NEWTON – gândire analitică (teoretică, ştiinţifică);
COPERNIC – flexibilitatea gândirii ştiinţifice;
GALILEI – gândire experimentală (priceperea de a experimenta);
EDISON – productivitatea (fluiditatea) gândirii ştiinţifice/ tehnice;
COANDĂ – gândire tehnică (adecvarea gândirii la realitate);
JULES VERNE – imaginaţie ştiinţifică anticipativă;
EINSTEIN – originalitatea gândirii ştiinţifice;
PROCOPIU – spectru larg de aptitudini ştiinţifice/ tehnice.

Din perspectivă pedagogică, prin intermediul Concursului promovăm ideea că performanțele învățării se regăsesc, pentru fiecare elev, la „intersecția” favorabilă a două dimensiuni ale personalităţii: ansamblul profilurilor creative specifice competenţelor valorizate în disciplinele studiate, reprezentate prin diplomele acordate în Concurs; ansamblul profilurilor de inteligenţe reprezentate prin secţiunile Concursului, definite drept capacităţi individuale şi „distribuite în mediu” favorabile manifestării performanţelor creative.

( Comunicat de presă prof. Iuliam Leah/ Foto www.tuiasi.ro)

(INTERVIU) O elevă de la Negruzzi excelează la fizică, practică Quan Ki Do şi tenis de cîmp!

Publicat de ralucadiaconiuc, 24 februarie 2016, 08:00

(Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iaşi/Foto profesor Radu Grosu)

Şapte medalii, cucerite de elevii români la Olimpiada Internaţională de Fizică a ţărilor din Asia

Publicat de Lucian Bălănuţă, 13 mai 2015, 05:36 / actualizat: 13 mai 2015, 7:40

Toţi cei opt elevi laureaţi studiază la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti.

La pregătirea lotului olimpicilor au fost implicaţi şi profesori din facultăţile de fizică din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca.

Competiţia, la a XVI-a ediţie,, este destinată exclusiv statelor de pe continentul asiatic, România fiind singurul stat din afara acestui spaţiu, invitat să participe în semn de recunoaştere şi apreciere a rezultatelor deosebite obţinute în fiecare an la Olimpiada Internaţională de Fizică.

Delegaţia României a fost condusă de profesorii Delia Davidescu (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Sebastian Popescu (conf. univ. dr. şi decan al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi).

(Radio Iaşi/ FOTO ziuanews.ro)

NOBEL 2014: Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura – laureaţii pentru fizică

Publicat de andreeadaraban, 7 octombrie 2014, 13:27

Comitetul Nobel i-a recompensat pe cercetătorii Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.). Potrivit comunicatului Academiei de ştiinţe suedeze, cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice”.

 În 2013, laureaţii premiului Nobel pentru fizică au fost cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice. În 2012, ideile lor au fost confirmate de descoperirea aşa-numitei particule a lui Higgs de către savanţii de la laboratorul CERN de lângă Geneva, în Elveţia. Teoria premiată cu Nobel în 2013 reprezintă o parte centrală a Modelului Standard din fizica particulelor, care descrie felul în care Universul este alcătuit.

 Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit „GPS-ul intern”.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

 Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

 Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

 Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

 Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

 Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

 Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament. (Mediafax.ro/ FOTO noi.md)

Prima teleportare cuantică pe o distanţă de 25 kilometri, reuşită de cercetătorii elveţieni

Publicat de Andreea Drilea, 22 septembrie 2014, 12:34

„Experimentul, realizat în laboratorul profesorului Nicolas Gisin, reprezintă o premieră şi a pulverizat pur şi simplu fostul record de 6 kilometri, stabilit în urmă cu 10 ani de aceeaşi echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva (UNIGE)”, a dezvăluit profesorul elveţian într-un comunicat.

Popularizată de literatura SF şi de franciza „Star Trek”, teleportarea cuantică nu permite, cel puţin în stadiul actual al cunoştinţelor ştiinţifice, realizarea unui transfer între obiecte uzuale şi cu atât mai puţin între fiinţe umane.

Această tehnică ar trebui să conducă în viitor la găsirea unor aplicaţii interesante, mai ales în domeniul telecomunicaţiilor şi al criptării informatice pe internet, potrivit oamenilor de ştiinţă, care speră că teleportarea cuantică va permite garantarea faptului că o informaţie transmisă de un expeditor către un receptor va ajunge la destinaţie fără să fie interceptată.

În cadrul experimentului realizat la UNIGE, fizicienii elveţieni au captat doi fotoni provenind din aceeaşi sursă.

Unul dintre cei doi fotoni a fost propulsat de-a lungul unei fibre optice, în timp ce al doilea a fost trimis într-un cristal, într-un fel de dispozitiv de stocare a informaţiei fotonice. Primul foton, aflat în fibra optică, la 25 kilometri de fratele său geamăn, a fost apoi percutat de un al treilea foton.

Savanţii au constatat apoi că informaţia conţinută în al treilea foton a reuşit să ajungă în acel cristal, fără ca fotonii-gemeni să se întâlnească în mod direct. (mediafax.ro/FOTO thenews.com.pk)